UNICEF: În ultimii doi ani, copiii din oraşele ucrainene situate pe linia frontului au fost nevoiţi să petreacă între patru şi şapte luni în adăposturi subterane

O cercetare realizată de UNICEF care vizează situaţia copiilor şi tinerilor din Ucraina după doi an de război arată că, în această perioadă, copiii din oraşele ucrainene situate pe linia frontului, în zone precum Harkov, Zaporojie sau Doneţk, au fost nevoiţi să petreacă între patru şi şapte luni în adăposturi subterane, iar mulţi dintre ei au nevoie de sprijin psihologic, în condiţiile în care se confruntă cu probleme precum tulburări de somn sau manifestări specifice tulburării de stres post-traumatic, transmite News.ro.

„În ultimii doi ani, copiii din oraşele ucrainene situate pe linia frontului au fost nevoiţi să petreacă între 3.000 şi 5.000 de ore – adică între patru şi aproape şapte luni – în adăposturi din subsoluri şi staţii de metrou subterane în timp ce la suprafaţă răsunau alertele de raid aerian. De la escaladarea războiului în februarie 2022, atacurile necontenite – care au declanşat aproximativ 3.500 de alerte de raid aerian în regiunile Zaporojie şi Harkov şi aproape 6.200 în regiunea Doneţk – au avut un impact devastator asupra sănătăţii mintale a copiilor şi asupra capacităţii acestora de a învăţa în mod eficient”; se arată într-un comunicat dat publicităţii vineri de UNICEF.

Cercetările realizate de organizaţia care acţionează şi în Ucraina arată că războiul are un puternic impact psihologic asupra copiilor.

„Potrivit datelor din sondaje, jumătate dintre copiii cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani au tulburări de somn, iar unu din cinci are gânduri intruzive şi flashback-uri – manifestări specifice tulburării de stres post-traumatic. Trei sferturi dintre copiii şi tinerii cu vârste cuprinse între 14 şi 34 de ani au declarat recent că au nevoie de sprijin emoţional sau psihologic. Cu toate acestea, mai puţin de o treime dintre ei au solicitat ajutor”, precizează sursa citată.

Aproximativ 40% dintre copiii ucraineni nu au acces permanent la educaţie din cauza lipsei de spaţii şcolare. În zonele situate în apropierea frontului, jumătate dintre copiii de vârstă şcolară nu au acces la educaţie. Cele mai recente date arată că pierderile educaţionale semnalate în 2022 sunt de doi ani în ceea ce priveşte cititul şi de un an în cazul matematicii, în comparaţie cu 2018.

Părinţii din Ucraina semnalează un nivel ridicat de anxietate, frică excesivă, fobii şi tristeţe, precum şi o implicare mai redusă în educaţie, sensibilitate la zgomote puternice şi tulburări de somn în rândul copiilor.

„Într-un moment în care copiii au cea mai mare nevoie de sprijin din partea părinţilor, jumătate dintre părinţii intervievaţi declară că întâmpină dificultăţi în a le oferi sprijin copiilor lor”, sunt constatările reprezentanţilor organizaţiei care se ocupă de apărarea drepturilor copiilor.

În ultimii doi ani, UNICEF şi-a extins activitatea în Ucraina, membri ai organizaţiei fiind prezenţi în momentul de faţă în Kiev, Liov, Odesa, Dnipro, Poltava, Nikolaev şi Harkov pentru a acorda asistenţă umanitară şi sprijin copiilor şi familiilor. Activitatea desfăşurată de UNICEF în Ucraina se concentrează pe asigurarea accesului copiilor la servicii medicale, vaccinare, sprijin nutriţional, protecţie, educaţie, apă potabilă şi salubritate, protecţie socială, servicii de sănătate mintală şi sprijin psihosocial.

În ţările care găzduiesc refugiaţi, UNICEF colaborează cu guvernele, autorităţile locale şi partenerii locali pentru a consolida sistemele naţionale care oferă copiilor refugiaţi şi copiilor marginalizaţi din comunităţile-gazdă servicii de calitate în domeniul educaţiei, al sănătăţii şi al protecţiei.

Datele furnizate vineri de UNICEF arată că, de la debutul războiului din Ucraina, 36 de parteneriate au fost încheiate de UNICEF cu autorităţile locale din peste 20 de judeţe din România în care trăiesc peste 176.000 de refugiaţi din Ucraina.

Datele furnizate de UNICEF arată că 7470 de copii neînsoţiţi şi separaţi au fost înregistraţi de către direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului din România, iar aproximativ jumătate din ei se află încă în România.