Unitatea de război a SUA și Israelului se va confrunta în curând cu cel mai dur test al său (analiză CNN)

Fiecare zi de prelungire a pauzei în războiul dintre Israel și Hamas salvează vieți. O a doua prelungire a armistițiului, cu durata de o zi, a intrat în vigoare joi dimineață. Dar acalmia luptelor acutizează, de asemenea, dilemele morale, politice și militare care se vor juca în aproape inevitabila revenire la ostilități la scară largă – inclusiv unele diferențe de accent strategice și umanitare aparente între administrația președintelui american Joe Biden și guvernul israelian, scrie CNN.

În timp ce armistițiul a avut până acum un succes surprinzător – având în vedere că are loc atât în condițiile în care Israelul, cât și Hamas urmăresc eliminarea celuilalt – există un sentiment inconfundabil că se apropie un moment fatidic, în câteva zile, când conflictul se va relua.

Va asculta Israelul rugămințile SUA pentru o abordare mai chirurgicală? Asaltul inițial al Israelului asupra Hamas a dus la un masacru civil uriaș în enclava palestiniană dens populată în prima fază a războiului, trimițând zeci de mii de protestatari în stradă în SUA și în întreaga lume.

Perspectiva probabilă ca o a doua ofensivă israeliană împotriva bastioanelor Hamas din sudul Fâșiei Gaza să fie și mai sângeroasă amenință acum să deschidă breșe între Washington și guvernul și liderii militari ai premierului israelian Benjamin Netanyahu. Oficiali americani, inclusiv Biden, le-au spus oficialilor israelieni că nu doresc să vadă o repetare a atacurilor aeriene care au dus la distrugeri masive și la scene teribile de victime civile. Israelul trebuie să fie mai „precaut, mai atent, mai deliberat și mai precis în ceea ce privește țintele”, a declarat un înalt oficial al administrației.

Dilemele morale și militare ale Israelului: Guvernul israelian este tras în două direcții care pot fi ireconciliabile – dorința de a recupera toți ostaticii și motivația de a continua operațiunea militară după o pauză care a oferit Hamas o șansă de a se regrupa și de a se pregăti pentru un nou atac.

La nivel național, premierul israelian, afectat de o profundă impopularitate după atacurile surpriză ale Hamas, este, de asemenea, divizat între presiunile politice din ce în ce mai mari din partea familiilor ostaticilor, care doresc ca cei dragi să fie eliberați, și membrii coaliției sale de dreapta, care pledează pentru o acțiune dură pe fondul frustrării că pauza a permis Hamas să folosească ostaticii pentru a recâștiga controlul asupra ritmului crizei.

Netanyahu se confruntă, de asemenea, cu posibilitatea din ce în ce mai mare a unei ciocniri între dorința sa de a viza Hamas și îngrijorarea SUA în legătură cu o nouă rundă de victime civile uriașe în Gaza. Sprijinul american ar fi și mai crucial pentru Israel într-o a doua fază a luptelor, deoarece este probabil ca puterile străine să critice puternic guvernul Netanyahu dacă se va vedea că acesta reia ostilitățile.

Prioritățile actuale ale administrației Biden sunt:

– O nouă prelungire a armistițiului.

– Eliberarea tuturor ostaticilor din Gaza.

– atenuarea unei crize umanitare îngrozitoare în enclavă.

– Sprijinirea efortului Israelului de a preveni viitoarele atacuri teroriste.

– concentrarea atenției asupra guvernării postbelice în Gaza, înainte de a se încerca să se abordeze chestiunea, de mult timp în suspensie, a diplomației pentru a pune capăt conflictului israeliano-palestinian.

Dificultățile potențiale cu Israelul constau în faptul că astfel de obiective – sau urgența lor – s-ar putea să nu se intersecteze întotdeauna cu cele ale guvernului Netanyahu. Biden are o miză uriașă în acest conflict din motive umanitare, politice și geopolitice. Președintele a remarcat într-o declarație de miercuri că SUA, împreună cu Qatar, au avut un rol esențial în negocierea pauzei care a permis eliberarea a zeci de ostatici și a livrat un ajutor umanitar substanțial pentru a ajuta „oamenii nevinovați din Gaza”.

Sprijinul lui Biden pentru Netanyahu l-a costat din punct de vedere politic atât în țară, cât și în străinătate. Obiectivele de politică externă ale SUA în lumea arabă și în alte părți riscă să fie compromise pe măsură ce guvernele reacționează la indignarea provocată de numărul de morți în rândul civililor din Gaza. Inițiative de bază, precum încercarea de a consolida pacea între Israel și statele arabe, au fost grav afectate. Pe plan intern, scenele cu morți palestinieni au divizat Partidul Democrat și au generat temeri cu privire la alegătorii mai tineri și mai progresiști. Mai puțin îngrijorătoare, dar totuși semnificative, sunt atacurile din partea republicanilor la primul semn că el încearcă să îl constrângă pe Netanyahu. Deși nu există sentimentul că sprijinul de nezdruncinat al SUA pentru Israel este în pericol, pericolul real al diferențelor tot mai mari între cele două guverne cu privire la viitoarea desfășurare a războiului ar putea introduce noi tensiuni în relația cu Israelul. Interesele naționale vitale ale Statelor Unite și ale Israelului nu sunt întotdeauna sau irevocabil aliniate. Așadar, dacă Netanyahu dispune de spațiu politic de manevră în ceea ce privește strategia militară sau dacă este înclinat să slăbească o parte din presiunea asupra lui Biden va fi urmărit îndeaproape în zilele următoare.

Cât de departe va merge Israelul pentru a testa loialitatea, toleranța și viabilitatea politică a lui Biden dacă războiul se va încinge din nou? Și dacă se va ajunge la limită, dorința lui Netanyahu de a elimina Hamas va prevala asupra tuturor celorlalte considerente?