Uniunea Europeană nu va recunoaște „legitimitatea democratică” a lui Nicolas Maduro ca președinte ales al Venezuelei, afirmă șeful diplomației europene

Miniștrii de externe ai Uniunii Europene au convenit joi că nu vor recunoaște „legitimitatea democratică” a liderului venezuelean Nicolas Maduro în urma alegerilor contestate din țară, a declarat șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, transmite Reuters.

Borrell a declarat că miniștrii au luat această decizie după ce organismul electoral național din Venezuela nu a dat curs în mod repetat solicitărilor de a furniza date credibile care să susțină afirmațiile lui Maduro privind victoria în alegerile de luna trecută.
„Nu putem accepta legitimitatea lui Maduro ca președinte ales”, a declarat Borrell reporterilor după o reuniune a miniștrilor de externe din cele 27 de țări membre ale UE la Bruxelles.

„El va rămâne președinte, de facto … Dar noi negăm legitimitatea democratică pe baza unui rezultat care nu poate fi verificat.”

Consiliul electoral din Venezuela l-a proclamat pe Maduro, aflat la putere din 2013, câștigător al alegerilor din 28 iulie, dar nu a publicat rezultatele complete ale votului. Opoziția a publicat numărătorile care arată o victorie zdrobitoare a candidatului său, Edmundo Gonzalez.

Gonzalez a luat parte la reuniunea miniștrilor UE prin intermediul unei legături video.

Borrell a recunoscut că decizia de joi nu va avea consecințe practice imediate, deoarece UE nu a impus nicio sancțiune cu privire la alegeri.

Cu toate acestea, el a afirmat că decizia a reprezentat o „declarație puternică” din partea UE, care reprezintă aproximativ 450 de milioane de persoane.

Borrell – un fost ministru de externe spaniol – a solicitat în mod repetat publicarea înregistrărilor voturilor, precum și încetarea persecuțiilor politice și dialogul între opozanți, determinându-l pe Maduro să îl critice în timpul mitingurilor.

Protestele de la vot au dus la cel puțin 27 de morți. Grupul pentru drepturile omului Foro Penal afirmă că aproximativ 1.780 de persoane sunt deținute ca prizonieri politici, inclusiv 114 adolescenți. Mai mulți lideri ai opoziției au fost reținuți.