Uniunea Europeană vrea să înființeze centre de detenție în țările vecine care doresc să adere la blocul comunitar, precum Serbia, Albania și Moldova, conform unor planuri care urmează să fie discutate de liderii europeni

Un summit la Bruxelles care va avea loc peste două săptămâni va examina „soluții inovatoare” pentru „consolidarea controlului frontierelor externe ale UE” și „creșterea și accelerarea returnărilor”, în timp ce guvernele europene se confruntă cu o reacție populară împotriva nivelurilor ridicate de migrație, a declarat un diplomat european pentru The Times.

În cadrul unui prânz pentru miniștrii europeni de interne de joia viitoare, a fost prezentat un plan de creare a unor „puncte de adunare înainte de repatriere” sau, mai eufemistic,  conceptul de „centru de returnare”, cu centre de detenție găzduite în țările vecine care au solicitat aderarea la UE, informează în exclusivitate The Times.

„Este vital ca persoanele care nu au dreptul de a rămâne în UE să fie returnate rapid”, a declarat diplomatul. „Acest lucru include transferul persoanelor cărora li s-a ordonat să plece pentru a reveni la mecanismele hub-urilor, în timp ce își așteaptă îndepărtarea definitivă”.

Cehii, danezii, austriecii, olandezii, maghiarii, italienii și statele baltice au făcut presiuni, încă din primăvară, pentru externalizarea centrelor de detenție și construirea lor în afara teritoriului UE.

Într-o schimbare semnificativă, atât Germania, cât și Franța au semnalat o deschidere pentru discutarea acestui plan, în special după ce Albania a fost de acord să externalizeze procedurile de azil din Italia.

Cifrele oficiale ale UE arată că, anul trecut, 484 160 de migranți au primit ordin să părăsească UE, însă doar 91 465, adică 18,9 %, au fost efectiv expulzați.

„În multe cazuri, solicitanții de azil respinși rămân într-o stare de provizorat pe teritoriul statului membru pentru o perioadă mai lungă, în așteptarea efectuării returnării lor”, se menționează într-un document diplomatic intern al UE. „Statele membre au un interes puternic în îmbunătățirea eficacității returnărilor și în abordarea provocărilor reprezentate de fenomenul returnărilor nereturnabile.”

Într-un caz recent care a zguduit establishmentul politic german, Issa al-Hassan, în vârstă de 26 de ani, un solicitant de azil sirian eșuat, a fost inculpat cu uciderea a trei persoane la Solingen (vestul Germaniei) după ce autoritățile nu au reușit să îl expulzeze.

Miniștrii vor discuta, de asemenea, „acțiuni pentru returnarea efectivă a infractorilor și a persoanelor care reprezintă o amenințare la adresa securității”, la un an după ce un tunisian, condamnat pentru infracțiuni grave și cu ședere ilegală în Belgia, a ucis doi suporteri de fotbal suedezi la Bruxelles.