Universitățile americane pierd milioane de dolari după ce marii donatori și-au oprit finanțările din cauza poziției lor față de Hamas

Donatorii retrag milioane de dolari din finanțările planificate pentru a pedepsi universitățile americane pentru reacțiile lor la atacul Hamas asupra Israelului, într-un conflict privind libertatea de exprimare, finanțarea învățământului superior și responsabilitățile publice ale liderilor academici, scrie Financial Times.

Miliardari donatori, printre care Marc Rowan, de la Apollo Global Management, și fondatorul Limited Brands, Leslie Wexner, au cerut o condamnare mai fermă a Hamas și a antisemitismului de către universități, precum și măsuri mai dure împotriva studenților care protestează împotriva Israelului. Firmele de avocatură și de investiții au amenințat că vor anula ofertele de locuri de muncă pe care le-au făcut studenților sau că nu îi vor angaja pe protestatari atunci când aceștia vor absolvi.

Presiunea a făcut ca universități precum Harvard, Stanford și Universitatea din Pennsylvania să se lupte pentru a stăpâni o criză tot mai mare, iar unele dintre ele au revizuit declarațiile anterioare pentru a fi mai deschise.

Altele – inclusiv avocații libertății de exprimare și Universitatea din Carolina de Nord Wilmington – au apărat principiile dezvoltate în raportul Kalven din 1967 pentru Universitatea din Chicago și utilizate de atunci pe scară mai largă, conform cărora universitățile ar trebui să se angajeze să respecte libertatea academică și să insiste asupra „neutralității instituționale în ceea ce privește problemele politice și sociale”.

Marți, Liz Magill, președintele Universității din Pennsylvania, a declarat: „Penn este categoric împotriva atacurilor teroriste ale Hamas în Israel și împotriva antisemitismului”, dar a recunoscut că „ar fi trebuit să comunicăm mai repede și mai pe larg despre poziția noastră”.

Declarația sa a venit prea târziu pentru donatori, inclusiv pentru Ronald Lauder, moștenitorul companiei de cosmetice, care a criticat un recent festival de literatură palestiniană organizat în campus și a declarat că va retrage finanțarea. Printre cei care și-au retras sprijinul se numără și capitaliștii de risc David Magerman și Jonathon Jacobson, precum și Jon Huntsman, fostul ambasador al SUA în China și fost guvernator al statului Utah, care a declarat că „își închide carnetul de cecuri”.

În timp ce Rowan de la Apollo a cerut demisia lui Magill, președintele Blackstone, Jonathan Gray, a declarat pentru Bloomberg că aceasta „a făcut unele greșeli”, dar că va continua donațiile. Colegii și-au exprimat îngrijorări legitime cu privire la „discursul de ură mascat ca discurs liber”, a spus el, adăugând: „Cred că este important ca liderii universităților să se ridice cu adevărat”.

Wexner, care are o clădire care îi poartă numele la Școala de Guvernare Kennedy de la Harvard, a declarat într-un e-mail adresat consiliului de supraveghere al universității că fundația sa „pune capăt în mod oficial relațiilor sale financiare și programatice”, având în vedere „eșecul său lamentabil … de a lua o poziție clară și fără echivoc împotriva crimelor barbare ale cetățenilor israelieni”.

Vinerea trecută, Idan Ofer, miliardarul israelian care deține, de asemenea, o clădire la Școala Kennedy, a declarat pentru CNN că se retrage din consiliul executiv al acesteia din cauza „lipsei de dovezi clare de sprijin din partea conducerii universității pentru poporul israelian … împreună cu aparenta lor lipsă de dorință de a recunoaște Hamas drept ceea ce este, o organizație teroristă”.

Astfel de acțiuni au evidențiat influența donatorilor, care anul trecut au contribuit cu 60 de miliarde de dolari la universitățile americane, și presiunea din ce în ce mai mare exercitată de rețelele de socializare asupra unor probleme sensibile.

Bill Ackman, miliardarul fondului speculativ, a divizat opinia publică online atunci când a cerut săptămâna trecută, pe X, fostul Twitter, ca Harvard să identifice studenții care se află în spatele unei declarații a unor societăți din campus care consideră „regimul israelian în întregime responsabil pentru toate violențele în curs de desfășurare”. Măsura era necesară „pentru a ne asigura că niciunul dintre noi nu angajează din greșeală vreunul dintre membrii lor”, a argumentat el.

Firma de avocatură Davis Polk a declarat pentru Financial Times că a retras ofertele de angajare pentru trei absolvenți ai facultăților de drept de la Harvard și Columbia, care au avut legătură cu declarațiile pro-palestiniene care exprimau opinii „în contradicție directă cu sistemul de valori al firmei noastre”.

„Liderii studenților responsabili de semnarea acestor declarații nu mai sunt bineveniți în firma noastră”, a precizat aceasta.

Liora Rez, director executiv al grupului de campanie StopAntisemitism, a declarat că știe că mulți alți donatori intenționează să reducă finanțarea. „Vor fi lovituri mari pentru dotări. Dominoul începe să cadă. Îi încurajăm pe fiecare absolvent evreu și pe aliații lor ca, până când universitățile nu vor mai permite demonstrațiile pro-Hamas, să vă închidă carnetele de cecuri.”

Ea a susținut că universitățile care rămân tăcute „nu au avut probleme în a face declarații atunci când am văzut incidente oribile în jurul uciderii lui George Floyd, cu sprijinul pentru studenții afro-americani în timpul [protestelor] Black Lives Matter. Singura problemă pe care par să o aibă este atunci când studenții lor evrei sunt implicați și denigrați”.

Cu toate acestea, Ken Roth, fostul șef al Human Rights Watch, a apărat principiile Kalven din Chicago. Școala Kennedy a oferit și apoi, în luna ianuarie a acestui an, a retras o bursă pentru Roth, într-o decizie pe care el crede că decanul a luat-o ca răspuns la preocupările legate de criticile sale la adresa Israelului. De atunci, decanul a revenit asupra deciziei, și-a cerut scuze și și-a anunțat planul de a demisiona.

„Concluzia este că administrațiile universitare nu ar trebui să se implice în emiterea de declarații despre evenimentele din lume”, a spus Roth. „Ele nu fac decât să se deschidă la presiunea donatorilor. Treaba lor ar trebui să fie să apere libertatea academică în campusurile lor”.

„Ele ar trebui să se asigure că studenții lor sunt în siguranță față de violență, intimidare și hărțuire, dar nu față de ideile dificile”, a adăugat el. „Mă aștept ca universitățile să pregătească studenții cum să întâlnească idei dificile și să argumenteze împotriva lor. Nu să le închidă ochii și urechile”.

Bill George, fost director general al grupului de dispozitive medicale Medtronic și membru executiv la Harvard Business School, a făcut o paralelă între reacția la războiul dintre Israel și Hamas și declarațiile corporatiste care condamnă uciderea lui Floyd în 2020.

„Cred că liderilor le revine sarcina de a face o declarație, bazată pe misiunea, scopul și valorile organizației lor. Dacă ei nu se exprimă, alții o vor face și vor provoca mai mult haos. Se poate condamna Hamas fără a-i condamna pe palestinieni . . . Timingul este esențial, iar unii au așteptat prea mult. Este importantă o anumită claritate”, a spus el.

Cu toate acestea, el a declarat că nu intenționează să se disocieze de propria sa universitate și a lăudat declarația revizuită a președintelui Harvard, Claudine Gay, din această săptămână, care „a trasat o linie frumoasă între condamnarea terorismului și susținerea libertății de exprimare, precum și susținerea studenților săi”.

Administratorii universitari aflați sub presiunile intense din prezent constată că apărarea libertății de exprimare are un preț. După cum a postat pe X Josh Wolfe, un investitor care face presiuni asupra universității pe care a absolvit-o sale pentru a fi mai deschisă în condamnarea antisemitismului: „Libertatea de exprimare … înseamnă, de asemenea, libertatea pentru mine – absolvent de Cornell – de a închide portofelul”.