Unsprezece miniștri de Externe, inclusiv al României, au semnat o declarație de condamnare a Rusiei pentru agresiunile împotriva Ucrainei: Condamnăm ocupaţia ilegală de către Rusia, care continuă să pericliteze pacea internaţională

”Condamnăm ocupaţia ilegală (a Crimeii) de către Rusia care continuă să pericliteze pacea internaţională, la cinci ani de la declanşare” – declarație semnată de unsprezece miniștri de externe, inclusiv Teodor Meleșcanu. Textul a fost publicat în The Guardian și preluat de Rador.

Cu cinci ani în urmă, Rusia a nesocotit grav ideea unei Europe paşnice şi libere. Prin agresiunea împotriva Ucrainei şi anexarea ilegală a Crimeii, Rusia şi-a demonstrat făţiş dispreţul faţă de principiile legislaţiei internaţionale şi a devenit o ameninţare serioasă pentru securitatea europeană.

Astăzi, poporul Ucrainei este mai unit ca oricând în sprijinul orientării europene a ţării sale. Ucraina continuă să aibă multe sarcini şi reforme solicitante de implementat, dar s-au făcut progrese impresionante în pofida agresiunii ruseşti în curs. Ucraina este astăzi profund diferită de Ucraina dinainte de 2014 şi niciodată până acum nu a mai fost atât de apropiată de Europa şi valorile europene. Dimpotrivă, Crimeea sub ocupaţia rusească face regrese. Oamenii care trăiesc acolo sunt din ce în ce mai izolaţi şi situaţia privind drepturile omului şi condiţiile socio-economice continuă să se deterioreze.

Anexarea ilegală a Crimeii – act condamnat de comunitatea internaţională – a periclitat sistemul internaţional bazat pe reguli. „Referendumul” ilegitim care a avut loc în Crimeea în 16 martie 2014 a fost calificat drept ilegal şi invalid de comunitatea internaţională. În timpul acestor ultimi cinci ani această comunitate a făcut apel în cei mai fermi termeni la restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Sancţiunile şi politica de nerecunoaştere promovată de statele membre ale UE, NATO şi G7 reflectă eforturile noastre comune şi refuzul nostru de a accepta faptul că ocupaţia ilegală a oricărui teritoriu al unei ţări suverane poate deveni normă în secolul XXI.

Misiunea ONU de monitorizare a drepturilor omului şi alte organizaţii internaţionale au raportat grave încălcări ale drepturilor omului în Crimeea împotriva minorităţii etnice tătare crimeene, a etnicilor ucraineni, a minorităţilor religioase ortodoxe non-ruse şi a activiştilor societăţii civile. Au fost documentate arestări arbitrare, dispariţii forţate, rele tratamente şi acte de tortură şi cel puţin o execuţie extrajudiciară. Un număr mare de prizonieri politici şi deţinuţi care aşteaptă procesul au fost transferaţi din Crimeea în Federaţia Rusă, în pofida faptului că această practică este strict interzisă de legislaţia umanitară internaţională.

Unul din cazurile cele mai impresionante este cel al arestării şi judecării producătorului de filme ucrainean Oleg Sentsov, care anul trecut a fost laureat al Premiului Saharov pentru Libertatea de gândire, acordat de Parlamentul European. Prin curajul şi determinarea lui, prin periclitarea vieţii sale, Sentsov a devenit un simbol al luptei pentru eliberarea prizonierilor politici deţinuţi în Rusia şi în lumea întreagă.

Anul trecut s-au înregistrat tensiuni sporite în şi în jurul Mării Azov. Construirea podului Kerci de către Rusia nu constituie doar încă o încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, ci totodată a fost folosită drept instrument pentru a crea întârzieri artificiale în traficul spre şi dinspre porturile ucrainene din Marea de Azov, împiedicând libera navigaţie şi impunând greutăţi suplimentare economiei Ucrainei, în special oraşelor port Mariupol şi Berdiansk.

Atacul nejustificat asupra vaselor ucrainene din apropierea strâmtorii Kerci, din 25 noiembrie 2018, confiscarea lor şi detenţia ilegală a echipajelor lor au constituit o încălcare sfruntată a legii internaţionale. Facem apel la Rusia să elibereze marinarii ucraineni arestaţi, să restituie navele capturate şi să se conformeze angajamentelor sale internaţionale, asigurând libera navigaţie în Marea Azov şi strâmtoarea Kerci.

Evenimentele care au avut loc în Crimeea cu cinci ani în urmă ne-au învăţat încă o dată că nu putem considera de la sine înţeleasă securitatea şi libertatea noastră. Sistemul internaţional bazat pe reguli, care este fundamental pentru securitatea noastră comună mondială, a fost subminat şi noi trebuie să fim gata să sprijinim legislaţia internaţională şi să consolidăm rezilienţa societăţilor noastre împotriva diverselor forme de atacuri şi ingerinţă. Ucraina a făcut un real progres în această direcţie în cursul ultimilor cinci ani, susţinută de partenerii ei. Alte ţări europene au învăţat din evenimentele din Ucraina şi noi lucrăm pentru a le îmbunătăţi propria rezilienţă.

Readucerea stabilităţii în spaţiul euroatlantic este obiectivul nostru comun. Europa şi partenerii ei transatlantici şi-au demonstrat capacitatea de a se uni în faţa provocărilor externe, dar trebuie să continuăm să ne întărim rezilienţa împotriva tentativelor de perturbare a acestei unităţi sau de slăbire a securităţii noastre colective. Noi ne vom menţine politica de nerecunoaştere privind anexarea ilegală a Crimeii şi vom continua să condamnăm agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei în cei mai categorici termeni.

Furnizarea de ajutor şi asistenţă pentru Ucraina este crucială întrucât securitatea Ucrainei este legată de securitatea întregii Europe. Politica de sancţiuni internaţionale coordonate transmite un mesaj clar Rusiei, că dispreţul pentru legislaţia internaţională are consecinţe. Nici nu vom uita, nici nu vom abandona Crimeea.

Semnatari:

Edgars Rinkēvičs, ministrul Afacerilor Externe al Letoniei

Pavlo Klimkin, ministrul Afcerilor Externe al Ucrainei

Sven Mikser, ministrul Afacerilor Externe al Estoniei

Linas Linkevičius, ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei

Jacek Czaputowicz, ministrul Afacerilor Externe al Poloniei

Margot Wallström, ministrul Afacerilor Externe al Suediei

Anders Samuelsen, ministrul Afacerilor Externe al Danemarcei

Chrystia Freeland, ministrul Afacerilor Externe al Canadei

Teodor Meleşcanu, ministrul Afacerilor Externe al României

Jeremy Hunt, secretarul de stat al Marii Britanii pentru Afaceri Externe şi Commonwealth

Tomáš Petříček, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Cehe