Unu din cinci decese în rândul copiilor mai mici de un an din Europa şi Asia Centrală, legat de poluarea aerului, potrivit UNICEF/ Estimările arată că în România 63 de copii sub un an au murit, în 2021, din cauze legate de poluarea aerului

Unu din cinci decese în rândul copiilor mai mici de un an din Europa şi Asia Centrală este legat de poluarea aerului, arată UNICEF, într-un sumar de politici care prezintă statistici şi recomandări pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea deceselor legate de poluare. Între aceste recomandări se numără stabilirea de zone fără poluare în apropierea şcolilor, a grădiniţelor şi a unităţilor sanitare, dar şi înfiinţarea sistemelor de alertă privind calitatea aerului în apropierea zonelor rezidenţiale, a locurilor de joacă. Estimările arată că, în 2021, în România 63 de copii sub un an au murit din cauze legate de poluarea aerului, transmite News.ro.

”Peste 5.480 de copii mai mici de un an din 23 de ţări şi teritorii din Europa şi Asia Centrală au murit din cauze legate de poluarea aerului în 2021, potrivit unui nou sumar de politici publicat astăzi de UNICEF. Decesele legate de poluarea aerului în întreaga regiune au reprezentat unul din cinci din totalul deceselor copiilor sub un an”, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, de UNICEF România.

Documentul ”Breathless beginnings: policies to protect children from air pollution in Europe and Central Asia (Politici de protecţie a copiilor împotriva poluării aerului în Europa şi în Asia Centrală)” notează că, în marile oraşe din Europa şi Asia Centrală, poluarea aerului depăşeşte în mod regulat nivelurile considerate sigure de către OMS, ceea ce face ca aceasta să fie principalul risc de mediu pentru sănătatea copiilor din regiune.

”Bolile şi decesele cauzate de poluarea aerului pot fi prevenite. Cu toate acestea, în fiecare an, copiii din Europa şi Asia Centrală îşi pierd viaţa sau suferă consecinţe pe termen lung asupra sănătăţii din cauză că respiră aer poluat”, a declarat Maria Osbeck, consilier regional pentru durabilitate şi climă în cadrul Biroului regional UNICEF pentru Europa şi Asia Centrală.

Documentul citat menţionează că bebeluşii şi copiii mici sunt cei mai expuşi riscului de deces şi de a se îmbolnăvi. Expunerea timpurie şi frecventă la poluarea aerului – inclusiv în timpul sarcinii – duce la reducerea şi restructurarea plămânilor lor şi creşte riscul de pneumonie, infecţii ale tractului respirator superior, infecţii auriculare, astm, alergii şi eczeme. Respirarea aerului poluat poate provoca inflamaţii la nivelul creierului, împiedicând creşterea şi afectând dezvoltarea cognitivă.

Poluarea aerului (particulele PM2,5 şi PM10) în Europa şi Asia Centrală este cauzată în principal de activităţile rezidenţiale, comerciale şi instituţionale care se bazează pe combustibili fosili, utilizarea cărbunelui fiind deosebit de dăunătoare pentru sănătatea copiilor.

”UNICEF face apel la guvernele şi instituţiile din ţările din regiune să acorde mai multă atenţie şi resurse pentru a preveni agravarea poluării aerului, a sprijini eficienţa energetică, accesul la energie curată, a sprijini îmbunătăţirea calităţii aerului şi a proteja copiii de expunerea la aer poluat”, mai scrie în comunicat.

Recomandările UNICEF includ: asigurarea faptului că poluarea aerului şi impactul acesteia asupra sănătăţii copiilor sunt luate în considerare în contribuţiile determinate la nivel naţional (NDC), în planurile naţionale de adaptare (NAP), în planurile naţionale şi locale privind calitatea aerului şi în planurile naţionale de sănătate; stabilirea de zone fără poluare în apropierea şcolilor, a grădiniţelor şi a unităţilor sanitare; înfiinţarea şi menţinerea sistemelor de alertă privind calitatea aerului în apropierea zonelor rezidenţiale, a locurilor de joacă, a unităţilor sanitare, a grădiniţelor şi a şcolilor şi raportarea informaţiilor privind calitatea aerului către public.

Potrivit sursei citate, estimările privind mortalitatea la nivel regional se bazează pe o analiză a datelor Global Burden of Disease 2021, cele mai recente date disponibile de la Institute of Health Metrics and Evaluation. Estimările impactului asupra sănătăţii nu sunt destinate să previzioneze îmbolnăvirile individuale, ci mai degrabă să reprezinte o evaluare obiectivă a impactului asupra sănătăţii la nivel de populaţie.

Potrivit estimărilor, în România 63 de copii sub un an au murit în 2021 din cauze legate de poluarea aerului.

Particulele (PM) reprezintă tot ceea ce se află în aer şi care nu este un gaz, fiind utilizate ca indicator al poluării atmosferice:

– PM10 are aproximativ o şeptime din diametrul unui fir de păr uman. Aceste particule sunt formate din sulfat, nitraţi, amoniac, clorură de sodiu şi carbon negru; pot include, de asemenea, concentraţii de praf natural purtat de vânt. PM10 sunt nocive pentru sănătate deoarece pot bloca şi inflama căile nazale şi bronşice, provocând o serie de afecţiuni respiratorii care duc la îmbolnăvire sau deces. PM10 este o componentă majoră a poluării aerului din locuinţe şi a incendiilor forestiere.

– PM2,5 este adesea considerat şi mai periculos pentru sănătatea umană din cauza dimensiunii sale ultrafine. Nu numai că PM2,5 poate pătrunde adânc în plămâni, dar poate intra şi în sânge, cauzând o serie de probleme de sănătate, inclusiv boli de inimă şi alte complicaţii cardiovasculare. PM2,5 este adesea rezultatul arderii combustibililor fosili din gazele de eşapament ale vehiculelor, din producţia industrială şi din centralele termo-electrice, precum şi din surse naturale, cum ar fi praful purtat de vânt şi activitatea vulcanică. Particulele PM2,5 prezintă un risc deosebit de ridicat deoarece pot intra mai uşor în fluxul sanguin şi se pot deplasa prin organism până la creier, provocând neuroinflamare prin deteriorarea barierei hematoencefalice – care este o membrană subţire şi delicată ce protejează creierul de substanţele toxice.

UNICEF este prezent în România şi în alte 190 de ţări şi teritorii pentru a promova supravieţuirea şi dezvoltarea copiilor din perioada copilăriei mici până la adolescenţă. În România, UNICEF lucrează împreună cu actori cheie precum Guvernul, Parlamentul, autorităţi locale, societatea civilă, sectorul privat, parteneri naţionali şi internaţionali şi mass media pentru a asigura accesul tuturor copiilor la educaţie timpurie de calitate şi la şcoală, pentru protejarea adolescenţilor şi monitorizarea drepturilor copilului, pentru protecţie socială şi pentru mobilizarea de resurse în beneficiul copiilor.