Unul din trei adolescenţi nu ar avea încredere să vorbească cu părinţii dacă ar trece printr-un abuz sexual, din cauza ruşinii şi de teamă să nu fie judecaţi, arată un studiu World Vision

Un studiu privind violenţa sexuală asupra minorilor arată că peste 26% dintre tineri mărturisesc că li s-au trimis fotografii nud şi li s-a cerut să trimită fotografii nud cu ei, aproape 22% dintre adolescenţi spun că le-a fost atins corpul fără să fie de acord, iar aproximativ 21% au fost urmăriţi pe stradă. Mulţi tineri din România nu au încredere să discute cu părinţii dacă ar trece printr-un abuz sexual din cauza ruşinii şi a fricii de a nu fi judecaţi, în timp ce 40% dintre adolescenţi nu ştiu dacă în şcoala lor există un consilier cu care să poată vorbi despre astfel de probleme.

„Întrebaţi de situaţiile de abuz sexual cu care s-au confruntat în general, nu doar în spaţiul şcolar, 51.5% (tinerii chestionaţi – n.r.) spun că au avut de-a face cu priviri insistente asupra corpului lor.

La peste 26% li s-au trimis fotografii nud şi li s-a cerut să trimită fotografii nud cu ei. Aproape 22% dintre adolescenţi spun că le-a fost atins corpul fără să fie de acord, iar circa 21% au fost urmăriţi pe stradă. Dintre adolescenţii care spun că s-au confruntat cu atingeri fără consimţământ, doar în 35% dintre cazuri, agresorii sunt necunoscuţi. Peste 22% dintre elevii chestionaţi spun că obligarea sau invitarea unui minor să vizioneze imagini pornografice este un abuz sexual doar într-o mică măsură sau nu este deloc. Unu din zece adolescenţi crede că mimarea actului sexual în faţa unei persoane (fără ca actul sexual să aibă loc) nu reprezintă deloc o formă de abuz sexual, iar 18.4% cred că este abuz doar într-o mică măsură. Întrebaţi în ce măsură consideră că insistenţa unui partener de-a întreţine relaţii sexuale, chiar dacă celălalt nu vrea sau are îndoieli este o formă de abuz sexual, 9% au răspuns că este doar în mică măsură sau nu este deloc abuz”, arată rezultatele unui sondaj realizat de Word Vision cu ocazia Zilei Educaţiei.

Cercetarea sociologică mai arată că unu din patru (24%) s-a confruntat la şcoală cu comentarii de natură sexuală, iar 17.5% dintre ei spun că la şcoală au fost atinşi într-un mod care i-a făcut să se simtă inconfortabil, în cele mai multe cazuri fiind vorba de colegi. În 12.7% dintre cazuri, atingerile au venit din partea colegilor, în 1% de la profesori, iar în 3.8% din cazuri adolescenţii au răspuns că au fost atinşi într-un mod care nu i-a făcut să se simtă în largul lor de către alte persoane.

Numeroşi tineri nu au încredere să discute cu părinţii despre un eventual abuz, de teamă să nu fie judecaţi.

„Unu din trei adolescenţi nu ar avea deloc sau doar în mică măsură încredere să vorbească cu părinţii dacă ar trece printr-un abuz sexual din cauza fricii şi a ruşinii de a nu fi judecaţi. Tot unu din trei n-ar avea încredere deloc sau ar avea încredere scăzută să sune la Poliţie, iar mai mult de unul din doi n-ar apela nici la Protecţia Copilului. Încrederea cea mai scăzută este, însă, în cadrele didactice. Puţin peste unu din cinci adolescenţi ar vorbi cu un profesor dacă ar trece printr-un abuz sexual. La fel de grav este că 40% dintre adolescenţi nu ştiu dacă în şcoala lor există un consilier cu care să poată vorbi despre astfel de probleme”, mai arată realizatorii studiului.

În ceea ce priveşte abordarea profesorilor şi părinţilor vizavi de abuzurile sexuale asupra tinerilor, acelaşi studiu arată că 12,6% dintre profesori spun că în şcoala lor nu se vorbeşte deloc despre abuzurile sexuale, în timp ce aproape 45% spun că se vorbeşte doar în mică măsură. Dintre profesori, 71% cred că e nevoie de o mai bună colaborare cu Poliţia şi Protecţia Copilului, 50% susţin ideea unor cursuri de formare, 36% dintre cadrele didactice cred că e nevoie de o mai mare deschidere din partea părinţilor în timp ce 17% ar vrea o mai mare deschidere din partea colegilor de cancelarie pe acest subiect.

Unu din zece profesori a declarat că s-au confruntat în copilărie sau în adolescenţă cu situaţii de abuz sexual.

Chestionarul pentru elevi a cuprins circa 700 de respondenţi: 69.6% rural, 30.4% urban, respectiv 77.6% din liceu şi 22.4% din gimnaziu. Chestionarul pentru cadrele didactice a cuprins 451 de respondenţi: 44% predau în mediul rural şi 56% în mediul urban.

Chestionarul pentru părinţi a cuprins circa 1000 de respondenţi: 72,3% din rural şi 27.7% din mediul urban.

În urma realizării acestui sondaj, World Vision România anunţă că inaugurează marţi, de Ziua Educaţiei, două centre de consiliere şi prevenire a abuzului sexual asupra minorilor în Cluj-Napoca şi în Vaslui. Centrele vor opera activităţi de prevenţie pentru copii, programe de consiliere parentală de tip Şcoala Părinţilor şi vor fi transmise ghiduri pentru copii, părinţi şi profesori pentru prevenirea şi combaterea abuzului sexual.

Centrele au fost deschise în cadrul proiectului JUSTinACT – Justiţie, acţiune socială şi consolidarea capacităţii civile pentru combaterea abuzului sexual asupra copiilor

„Doar prin programe educaţionale constante, în care să fie implicată toată comunitatea din jurul copilului, vom reuşi să înlăturăm acel sentiment de ruşine sau de teamă că vom fi judecaţi dacă reclamăm abuzurile sexuale asupra minorilor, care sunt cei mai vulnerabili în faţa acestui fenomen. Este foarte important ca nu doar copiii, ci şi părinţii alături de profesori şi autorităţi să conştientizeze că existe mai multe tipuri de abuz sexual şi să aibă o formare de bază în funcţie de care să poată recunoască semnele abuzurilor. În plus, una dintre soluţii pentru raportarea acestor abuzuri identificată în consultarea World Vision este realizarea unui platforme online dedicată“, a declarat directorul executiv World Vision România, Mihaela Nabăr.

sursa: News.ro