UPDATE Ce se întâmplă cu oamenii care părăsesc Ucraina și ajung în România? Răspunsuri la cele mai frecvente întrebări ale refugiaților

• Peste 10.000 de cetățeni ucraineni au intrat în România în de joi până vineri dintre care 3.660 au plecat mai departe, cei mai mulți în Ungaria și Bulgaria, iar 11 au cerut azil, a anunțat, vineri, ministrul Afacerilor Interne.
• Dar ce se întâmplă cu oamenii care părăsesc Ucraina și ajung în România și care sunt diferențele dintre cetățenii cu pașaport și cei fără pașaport?
• Consiliul Național Român pentru Refugiați a transmis, vineri, un set de întrebări și răspunsuri frecvente pentru îndrumarea refugiaților. G4Media le redă mai jos integral:

➡️ La granița cu România, ce fel de act de identitate îmi trebuie pentru a putea intra?
Puteţi veni la Punctul de Trecere a Frontierei cu orice tip de document de identitate (paşaport, document de identitate naţional, certificat de naştere etc.)
➡️ Dacă nu am act de identitate care sa îmi permita sa intru ca simplu migrant, ce pot face?
Dată fiind situaţia din Ucraina, pot fi aplicabile prevederile din Codul Frontierelor Schengen pentru situaţii umanitare (art. 5) şi, astfel s-ar putea să se poată trece graniţa şi pe varianta de identitate declarată, cu verificare ulterioară a acesteia.
➡️. Dacă am copil minor, ce fel de acte imi trebuie ca sa pot intra cu el? Și dacă nu le am?
Prevederile referitoare la minori (aprobare din partea ambilor părinţi etc.) se aplică doar cetăţenilor români şi doar pe sensul de ieşire din România. Ar fi indicat să aveţi un act de identitate pentru minor.
➡️ Cui fac solicitarea de azil la granița si in ce forma (verbal/scris)? Ce ar trebui sa se intample dupa ce fac această solicitare verbală?
Autoritățile competente să primească o cerere de azil sunt:
1. Structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;
2. Structurile Poliției de Frontieră Române;
3. Unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă;
4. Structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției.
Cererea de azil poate fi depusă de oricare străin aflat pe teritoriul României sau într-un punct de trecere a frontierei. Nicidecum din afara teritoriului României.
O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimate în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român.
Solicitantului de azil i se va înmâna un formular tip Cerere de azil care poate fi completat de solicitantul de azil cu sprijinul funcționarului sau de către funcţionarul desemnat pentru primirea cererii, în situația în care solicitantul de azil nu știe să scrie, potrivit declarațiilor orale ale acestuia.
Formularul tip poate fi completat în limba maternă a solicitantului, nu este necesar să fie folosită exclusiv limba română.
➡️Ce fac dacă ofițerul de poliție îmi refuză dreptul de a intra după ce eu am cerut azil?
Nimănui nu îi poate fi refuzat accesul la procedura de azil, chiar dacă nu a îndeplinit toate condițiile de intrare. Totuși, în situația în care cererea de azil v-ar fi refuzată de către autorități, va rugam sa ne contactati la numarul +40 730 073 170.
➡️ Ar trebui sa mi se ofere un loc temporar de cazare langa graniță? Sunt obligat sa stau acolo?
Dacă solicitaţi azil în România aveţi dreptul de a fi cazat într-unul dintre Centrele Regionale de Proceduri şi Cazare pentru Solicitanţii de Azil. Dacă, însă, aveți un loc de cazare asigurat in alta parte trebuie sa faceți o cerere către IGI pentru a parasi zona în care ați intrat pe teritoriul României.
Centre Regionale de Proceduri și Cazare ale IGI, există în: București, Timișoara, Giurgiu, Maramureș, Radauti si Galați.
➡️ Ce drepturi am în calitate de solicitant de azil? Telefon? Internet? Mancare? Cazare?
Solicitanţii de azil au, între altele, următoarele drepturi:
a) Dreptul la informare cu privire la drepturile și obligațiile sale și la procedura de azil
b) Dreptul la confidențialitatea datelor personale
c) Dreptul la eliberarea unui document temporar de identitate, valabil pe perioada procedurii de azil
d) Dreptul de a participa la activităţi de adaptare culturală;
e) Dreptul de a fi cazați în Centrele de Proceduri și Cazare pentru Solicitanți de Azil din subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări.
f) Dreptul de a primi gratuit asistenţă medicală primară şi tratament corespunzător, asistenţă medicală spitalicească de urgenţă, precum şi asistenţă medicală şi tratament gratuit în cazurile de boli acute sau cronice care îi pun viaţa în pericol iminent
g) Dreptul de a fi inclus în programele naţionale de sănătate publică ce au drept scop prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în situaţiile de risc epidemiologic;
h) Dreptul solicitanţilor de azil cu nevoi speciale de a primi asistenţă medicală adecvată;
i) Dreptul de a primi acces la piaţa forţei de muncă în condiţiile prevăzute de lege pentru cetăţenii români, după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii cererii de azil.
De asemenea, solicitanții de azil beneficiază de ajutor financiar din partea statului român, în cuantum de 15 RON / persoană / zi.
➡️Unde pot suna daca am întrebări legate de procedura de azil în România?
Consiliul Naţional Român pentru Refugiaţi – hotline azil – +40 721 206 926
➡️ Ce se întâmplă după ce am cerut azil?
Va trebui să depui toate documentele pe care le ai la dispoziţie şi care au relevanţă pentru situaţia ta personală, cât şi documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primești documentul temporar de identitate pentru solicitanţii de azil, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.
Vei fi programat de către IGI la un interviu preliminar și la un interviu pentru determinarea unei forme de protectie. Vei primi o informare cu data și ora la care se va desfășura fiecare dintre interviuri. Este important să participi la cele două interviuri, sa prezinti toate dovezile pe care le ai și să răspunzi sincer la toate întrebările Tot ce spui este confidențial.
Interviurile se completează în prezența unui funcționar IGI și a unui traducator. Traducerea va fi efectuată într-o limbă pe care o cunoşti sau se presupune în mod rezonabil că o cunoşti. Poți solicita participarea unui consilier juridic CNRR sau reprezentant UNHCR la interviu!
Pe perioada procedurii de azil ai dreptul de a rămâne pe teritoriul României și ești protejat împotriva expulzării, extrădării, returnării forţate de la frontieră sau de pe teritoriul statului român.
➡️ Care e situaţia celor care nu sunt cetăţeni ucraineni şi care vor să ceară azil în România?
Se aplica aceeasi procedura ca pentru Ucraineni; fie in vederea intrarii pe teritoriu ca migrant sau ca Solicitant de Azil.

știrea inițială

Ce se întâmplă cu persoanele care părăsesc Ucraina și ajung în România a explicat pentru G4Media Anastase Moraru, primarul orașului tulcean Isaccea, unde doar în noapte de 24 spre 25 februarie au ajuns 700 de ucraineni.

Primarul a subliniat diferența dintre persoanele care ajung la graniță și au pașaport comparativ cu cele care vin fără pașaport. Moraru transmite că ucrainenii pot veni fără documente, dar în momentul respectiv nu pot fi lăsați să meargă mai departe, ci sunt considerați refugiați și li se acordă suportul necesar.

În schimb, persoanele care trec granița cu pașaport au de ales dacă vor să rămână în Isaccea și, deci, să solicite statut de refugiat, dacă vor să plece în alte localități din România sau dacă vor să părăsească țara, fără alte formalități.

Primarul din Isaccea a explicat pentru G4Media că aproape toate cele 700 de persoane care au trecut granița din Ucraina în România prin punctul de frontieră din localitatea sa erau ucraineni care au ales să plece în alte localități din România, unde aveau rude, sau în afara țării, unde de asemenea aveau rude, prieteni sau o luau de la zero. Așadar, cea mai mare parte dintre cei care trec granița prin Isaccea sunt organizați și știu exact unde vor să ajungă atunci când părăsesc Ucraina. O altă informație relevantă este că Bacul care îi traversează Dunărea circulă non-stop.

Mulți dintre ucraineni au ajuns să plece în Turcia sau Bulgaria și au venit cu mijloace proprii de transport. În alte cazuri, le-a fost pus la dispoziție un mijloc de transport în comun. De asemenea, în punctul vamal există o ambulanță și voluntari care le oferă hrană și alimente ucrainenilor care trec granița. Niciun incident nu fusese înregistrat în Isaccea din cauza fluxului de ucraineni până vineri după-amiază.

• ”Persoane care trec pe la noi și merg în anumite locații pe care ei și le-au stabilit. Deocamdată nu avem solicitări de forma aceasta. Cred că marea majoritate a celor care au trecut îndeplinesc toate condițiile de a trece, au pașaport. Marea majoritate trec cu mijloace proprii de transport și pleacă înspre Turcia, Bulgaria, pleacă în România. O mică parte din ei nu au mijloace de transport, trec și merg la mijloacele de transport în comun, au mers spre Galați și Tulcea ca să plece spre București. Cei care merg în România au prieteni și rude, nu au plecat așa fără să știe unde pleacă. Azi noapte au trecut 700 de persoane și aproximativ 150 de mașini, doar azi noapte în 12 ore. Bacul merge non-stop. În punctul de vamă este ambulanță, este și un mijloc de transport. Noi asigurăm ceai, sunt voluntari din Horeca care asigură și porții de mâncare”, a declarat Anastase Moraru, primarul localității Isaccea, pentru G4Media.

Totodată, românii se mobilizează în grupuri de voluntari pe Facebook, pentru a-i ajuta pe refugiații din Ucraina după invazia masivă a Rusiei care a avut loc joi dimineață.

Unul dintre acestea este ”Uniți pentru Ucraina” și poate fi accesat aici. 

Un alt grup unde oamenii se mobilizează este Fight for Freedom, poate fi accesat aici. 

• ”La Centrul „Casa Libertatii” din Veresti e activitate intensa. Familii cu copii ajung aici, sunt flămânzi, obositi, epuizati, speriati… Li se oferă de mâncare, un loc de dormit si sprijin pentru a privi cu speranta spre viitor. S-a suplimentat numarul de locuri cu saltele si saci de dormit. Aici este locatia: https://goo.gl/maps/jGUXN3Mo3iuPc8NdA / Numar de telefon de la Casa Libertatii: 0772290072”, este mesajul transmis de grup pe pagina de Facebook.

Nu în ultimul rând, grupul Voluntari în Europa, cunoscut pentru mobilizarea în situații de criză, mai ales în timpul pandemiei COVID-19, s-a mobilizat și pentru refugiații din Ucraina și poate fi accesat aici. 

Context

10.624 de cetățeni ucraineni au intrat în România în ultima zi, dintre care 3.660 au plecat mai departe, cei mai mulți în Ungaria și Bulgaria, iar 11 au cerut azil, a anunțat, vineri, ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Bode a spus că instituțiile sunt „mobilizate la cote maxime”, iar România este pregătită să gestioneze „un flux mare de tranzit la frontieră”.

Acesta a prezentat situația tranzitului la frontiere în ultimele 24 de ore:

• la nivel național au tranzitat toate punctele de trecere a frontierei 111.817 persoane, dintre care 52.268 au fost pe sensul de intrare. Spre comparație, în 23 februarie frontierele au fost tranzitate de 93.060 de persoane.
• la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina au tranzitat 12.220, dintre care 10.624 de ucraineni pe sensul de intrare în România, față de 4.041 înainte de izbucnirea conflictului. Din cei 10.624, au părăsit România 3.660 de persoane, mai ales spre Ungaria și Bulgaria. 11 persoane au solicitat azil în România și se află în acest moment în centrele de azil. Avem aproximativ 1.100 locuri disponibile, gradul de ocupare fiind de 50%.
• pe frontiera cu Moldova – total tranzit 18.628 de persoane, dintre care 12.055 au intrat în România.

Lucian Bode a mai explicat că statutul de refugiat e o formă de protecție internațională. Cei care nu au statut de refugiat au intrat pe bază de pașaport și pot rămâne legal în România maximum 90 de zile în decursul unei perioade de 180 de zile.

Ministrul a mai spus că există posibilitatea de a ridica tabere mobile, care vor fi temporare, pentru maximum 72 de ore, cu idenficiarea în același timp a unor spații de cazare – hoteluri, pensiuni, săli de sport.

• Citește și Peste 10.000 de ucraineni au intrat în România în ultima zi, dintre care peste 3.600 au plecat mai departe. 11 au cerut azil, anunță ministrul Bode.

Sursa foto: Daniel LEAL / AFP