UPDATE Întâlnirea virtuală dintre Joe Biden și Vladimir Putin a început / Discuția poate fi decisivă pentru viitorul situației de la granița Ucrainei / Care sunt intențiile Rusiei și ce se cunoaște până acum despre o eventuală invazie

UPDATE 17:46: Videoconferința dintre președintele american Joe Biden și președintele rus Vladimir Putin a început.

Este de așteptat ca aceștia să discute o gamă largă de probleme, inclusiv tensiunile legate de Ucraina, mișcarea NATO către est și inițiativa liderului rus privind garanțiile de securitate.

La începutul summit-ului, Putin l-a salutat pe Biden zâmbind. La rândul său, liderul de la Casa Albă i-a spus omologului său rus că este bucuros să-l vadă și și-a exprimat regretul că nu a fost posibil să-l vadă fizic.

Discuţia „va dura atât timp cât va fi nevoie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Comentatorii politici internaționali susțin că summitul ar putea dura 2 până la 3 ore.

Articol inițial: 

Preşedintele american Joe Biden şi președintele rus Vladimir Putin, care au un lung trecut de suspiciuni şi neîncredere reciprocă, urmează să abordeze marţi, într-o întâlnire virtuală, subiectul fierbinte al Ucrainei, pe care Rusia ar plănui să o invadeze, conform suspiciunilor Washingtoului, relatează AFP, citată de News.ro.

În timp ce Moscova comasează întăriri armate la frontiera sa cu Ucraina, mișcări care au generat îngrijorare în rândul NATO, eventualitatea unei invazii este aprig dezbătută de către experţi.

Unii experţi consideră că ameninţarea este menită să-i servească preşedintelui rus drept mijloc de presiune, în vederea obţinerii unui nou summit şi a unor garanţii prin care Ucraina are să nu devină stat membru NATO.

Cei doi lideri au o listă lungă de dezacorduri suplimentare, care s-au acumulat în ultimele luni – de la tratamentul aplicat disidenţilor la prezenţa unor hackeri pe teritoriul rus sau la acuzaţii reciproce de amestec.

Însă amploarea mişcărilor trupelor Moscovei – care s-ar pregăti să lanseze la începutul lui 2022 o ofensivă la care să ia parte 175.000 de militari, potrivit declaraţiilor unui oficial de rang înalt făcute cotidianului The Washington Post (WP) – a alarmat Washingtonul şi pe aliaţii săi europeni.

Joe Biden a promis vineri să facă „foarte, foarte dificil ca domnul Putin să facă ceea ce se tem oamenii că face”. Liderul american a anunţat că pregăteşte „un ansamblu de iniţiative”, însă fără să facă vreo precizare despre acestea.

În întâlnirea de marţi, „preşedintele Biden va sublinia îngrijorările americane cu privire la activităţi militare ruseşti la frontiera cu Ucraina şi va reafirma susţinerea Statelor Unite faţă de suveranitatea şi integritatea teritorială ucrainene”, a anunţat sâmbătă, într-un comunicat, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

Discuţia urmează să aibă loc marţi seara, potrivit orei Rusiei şi undeva la prânz potrivit orei Washingtonului.

Garanții cu privire la NATO

„Atunci când ne uităm la numărul militarilor din regiunea de frontieră (…), la ceea ce se întâmplă în spaţiul cibernetic, suntem cu adevărat îngrijoraţi”, a răspuns sâmbătă şeful Pentagonului,  Lloyd Austin, întrebat despre Rusia.

„Ne angajăm să ajutăm Ucraina să-şi apere suveranitatea teritoriului său”, a reafirmat secretarul american al Apărării.

Numeroşi analişti se îndoiesc de faptul că Moscova, care respinge că are vreo intenţie belicoasă, ar invada efectiv Ucraina, ceea ce s-ar solda cu un val de condamnări internaţonale şi, probabil, cu noi sancţiuni. Însă unii sunt mai puţin categorici în acest sens.

Vladimir Putin „nu blufează. El este pregătit de o acţiune disperată. Fie NATO îi dă garanţii, fie Rusia invadează Ucraina”, estimează analista politică Tatiana Stanovaia. Ea consideră că discuţia virtuală între cei doi lideri ar putea constitui un prim pas către o nouă întâlnire, dorită de către preşedintele rus.

Cei doi s-au văzut prima oară la Kremlin în 2011, când Biden era vicepreședintele SUA iar Putin era premier.

Biden a povestit apoi că i-a spus liderului rus că „nu cred că aveţi un suflet”. Ei s-au revăzut apoi la Geneva, în 2014, iar apoi în acelaşi oraş în iunie, anul acesta, după ce Biden a devenit, între timp, preşedintele Americii. Contactele lor au continuat de atunci, dar şi tensiunile. Kremlinul a transformat aderarea Ucrainei la NATO o „linie roşie”.

Kievul, la rândul său, refuză în mod categoric să abandoneze acest proiect. Aderarea la NATO ar însemna că celelalte ţări din Alianţa Nord-Atlantică, cu Statele Unite în frunte, să fie obligate să intervină militar în apărarea Ucrainei, în cazul unei agresiuni.

Test dificil pentru Joe Biden

Criza riscă să fie un test dificil pentru preşedintele american.

Această întâlnire ar putea permite să se înceapă un dialog, însă nu este de aşteptat prea mult acest lucru, apreciază un analist politic apropiat Kremlinului, Fiodor Lukianov.

„Nu poate rezulta niciun rezultat concret”, declară el pentru AFP, însă fără să preconizeze o lansare a ostilităţilor în cazul în care discuţiile ar eşua.

„Este o isterie aţâţată de Vest”, consideră el. „Războaiele încep în mod neaşteptat. Dacă va porni, va porni altfel”.

Însă Heather Conley, de la Center for Strategic and International Studies (CSIS), consideră, din contră că, dacă preşedintele rus nu obţine satisfacţie, atunci „el va folosi mijloace militare pentru a-şi atinge scopurile politice”.

Or el vrea să slăbească legăturile între Kiev şi Occident, apreciază ea, pentru că el vede Ucraina ca pe „un fel de portavion pentru NATO”.

Ucrana este sfâşiată din 2014 de un război soldat cu peste 13.000 de morţi, între Kiev şi separatişti proruşi, în Donbas (est). Războiul a început după anexarea de către Rusia a Peninsulei ucrainene Crimeea.

Cum au pregătit SUA terenul pentru sancțiuni dure la adresa Rusiei dacă invadează Ucraina: tur de forță diplomatic și de intelligence, dovezi culese de spioni și puse pe masa Berlinului

Washingtonul a făcut în ultimele luni un tur de forță diplomatic pentru a convinge toți partenerii din NATO și UE că intențiile Rusiei de atacare a Ucrainei sunt reale, transmite Financial Times. Miza SUA a fost să se asigure că eventualele sancțiuni la adresa Moscovei vor avea susținerea celor două blocuri, iar printre statele cele mai reticente s-a numărat Germania, care are cu Rusia o relație de afaceri extrem de solidă, potrivit FT.

SUA au strâns încă de la începutul toamnei informații despre comasarea fără precedent de trupe ruse la granița estică a Ucrainei. În ciuda anunțurile publice ale diplomației americane, mai mulți aliați europeni erau neîncrezători în analizele SUA și respingeau ipoteza unui război declanșat de Rusia.

Din cauza acestei reticențe, mai cu seamă la Berlin, SUA au făcut o mișcare fără precedent, scrie Financial Times: diplomații și membrii comunității de informații au pus la dispoziția partenerilor din UE și NATO informații secrete extrem de detaliate despre prezența militară rusă în coasta Ucrainei.

SUA au demonstrat cu informații strânse pe teren de serviciile sale de informații că Rusia a deplasat circa 100 de batalioane (175.000 de militari) în locații strategice de la granița cu Ucraina, la care se adaugă încă 100.000 de rezerviști.

Cotidianul german BILD dezvăluie planurile lui Putin: ocuparea a două treimi din teritoriul actual al Ucrainei, într-un război în trei faze. Rusia ar ajunge până la granița cu România

Cotidianul german BILD dezvăluie planurile președintelui rus Vladimir Putin de a ocupa două treimi din teritoriul actual al Ucrainei, într-un război în trei faze. Rusia ar ajunge până la granița cu România.

Dacă Putin va decide invazia, atacul ar urma să aibă loc în ianuarie-februarie 2022.

Aceste detalii ale posibilului plan rusesc au fost dezvăluite cotidianului german BILD de surse din NATO și din serviciile de informații.

În prima etapă, Rusia intenționează să cucerească sudul Ucrainei, „pentru a asigura aprovizionarea Crimeei, precum și a tăia accesul Ucrainei la mare și, în consecință, la aprovizionare”, a spus un ofițer de rang înalt pentru Bild.

Rusia intenționează să folosească navele transferate din Marea Baltică în regiune în primăvară, „pentru a transporta tancuri și trupe din Crimeea în regiunea Odesa”, a declarat un ofițer superior al informațiilor occidentale.

Un alt oficial militar de rang înalt a clarificat că planurile Rusiei prevăd o operațiune de debarcare „la est de Odesa, între orașele Fontanka și Koblevo”. Trupele ruse „vor înainta la nord-est de oraș, apoi vor face stânga și vor avansa în Transnistria”, înconjurând Odesa.

Totodată, în regiunea Herson, de-a lungul fluviului Nipru, se vor desfășura operațiuni aeropurtate ale forțelor speciale, blocând poduri peste cel mai important râu al țării și întrerupând astfel aprovizionarea. Totodată, din Crimeea vor fi lansate focuri de artilerie asupra pozițiilor ucrainene cele mai puternice.

În același timp, unitățile de tancuri rusești, cu sprijinul marinei și al forțelor aeriene, vor avansa spre vest din Donbasul ocupat, apoi se vor diviza și vor avansa, pe de o parte, spre Zaporojie (un important centru militar din sudul Ucrainei) și spre Crimeea.

Dacă acest lucru va reuși, întregul sud al Ucrainei va fi sub control rusesc, iar Putin va construi un coridor din Rusia până la granița NATO cu România, scrie ziarul german.

Faza 2: Nord-Est

În paralel cu prima fază a războiului, aeronavele și rachetele balistice ale lui Putin plănuiesc să slăbească capacitățile militare ale Ucrainei în toată țara.

Dacă Kremlinul va considera că sunt îndeplinite condițiile, unitățile de tancuri rusești ar putea trece granița în regiunile Lugansk și Harkov și ar putea avansa spre marile orașe Dnipro și Poltava.

„În primul rând, vor înconjura orașele și vor întrerupe electricitatea, gazul și aprovizionarea cu alimente. În câteva săptămâni, rușii se vor afișa ca salvatori ai civililor, invadează orașele capitulate și vor salva populația ucraineană de la foame sau de la moarte”, a spus un ofițer.

Faza 3: Kiev

În a treia etapă, armata Kremlinului va ataca Kievul din nord.

„Desigur, acest lucru s-ar putea întâmpla la începutul războiului, dacă circumstanțele o cer”, a declarat o sursă pentru Bild.

Strategii NATO nu sunt siguri dacă regimul Lukașenko din Belarus va lua parte la ostilități.

Dacă Belarus se alătură atacului, Rusia ar putea înconjura Kievul din nord-est și nord-vest.

În cele din urmă, trupele ruse vor avansa „aproximativ până la linia Korosten-Uman pentru a întrerupe aprovizionarea din vestul Ucrainei. Atunci s-ar putea aștepta la capitularea Kievului și, în consecință, a Ucrainei”.

Ca urmare a unui astfel de plan, Rusia ar putea ocupa aproximativ două treimi din teritoriul actual al Ucrainei.

O altă sursă a spus: „Dacă Rusia intră, sancțiunile vor fi în continuare. Deci nu are sens să te oprești la jumătatea drumului”.

„Ucrainenii vor lupta, dar nu vor putea rezista marelui atac al rușilor”, a mai declarat oficialul de rang înalt pentru BILD. Potrivit acestuia, forțele armate ale Kievului se vor retrage în vestul țării „dacă nu sunt complet distruse”.

Un alt ofițer a spus că rachetele antitanc americane Javelin nu vor fi suficiente pentru toate tancurile rusești și că dronele turcești Bayraktar ar fi o pradă ușoară pentru avioanele de război rusești.

Potrivit acestuia, pentru apărarea Ucrainei sunt necesare rachete antiaeriene occidentale moderne, precum Patriot, și rachete antinavă, precum Harpoon.

„Aliații regândesc acum aprovizionarea cu arme către Ucraina. Dar această decizie nu poate veni de la NATO, ci doar de la membrii săi suverani”, a spus un ofițer de securitate occidental.

Josep Borell: UE va sprijini ferm Ucraina în cazul unui atac militar din partea Rusiei

Uniunea Europeană „lucrează pentru a evita o criză”, dar „va susţine ferm Ucraina” în cazul unui atac din partea Rusiei, a asigurat Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politici de securitate, Josep Borrell, în contextul în care SUA au avertizat că Rusia ar plănui o ofensivă militară în Ucraina anul viitor, relatează EFE, citată de Agerpres.

„Lucrăm pentru a evita o criză, dar, în faţa oricăror circumstanţe neprevăzute, UE va sprijini ferm Ucraina”, a afirmat Borrell într-un interviu pentru ziarul italian Repubblica, în care a subliniat că este necesar ca „fiecare să reflecteze asupra consecinţelor” unui astfel de lucru.

Potrivit media americane, serviciile de informaţii ale SUA consideră că Rusia are în vedere să-şi mărească prezenţa militară la graniţa cu Ucraina până la 175.000 de soldaţi, cu obiectivul potenţial de a invada această ţară anul viitor.

„Mai întâi de toate, trebuie să muncim ca să evităm o criză. Ne folosim capacitatea diplomatică pentru a face Rusia să înţeleagă că aceasta ar fi o încălcare gravă a dreptului internaţional. Am vorbit cu omologul meu rus (Serghei) Lavrov la Stockholm. Cu Lavorv şi cu (secretarul de stat al SUA Anthony) Blinken. Lavrov neagă orice fel de activitate beligerantă”, a afirmat şeful diplomaţiei europene.

În opinia sa, important în prezent este de a „ilustra Moscovei panorama posibilelor consecinţe. A sosit momentul de a vorbi şi de a ne face o idee despre ceea ce se poate întâmpla de ambele părţi. Trebuie să rămânem într-o fază pre-criză”, a spus el.

„Ucraina este, fără îndoială, un partener, un aliat. Aşă că vom fi alături de ea. În plus, SUA au dat de înţeles foarte clar că orice tip de atac rusesc va avea consecinţe”, a explicat el.

Nivelul de alarmă al Administrației Biden cu privire la o potențială invazie a Rusiei în Ucraina este în creștere / Serviciile de informații americane vorbesc despre planuri ale Moscovei pentru o ofensivă cu 175.000 de militari, la începutul lui 2022

Nivelul de alarmă al Administrației Biden cu privire la o potențială invazie a Rusiei în Ucraina este în creștere, fiind bazată pe informațiile serviciilor americane conform cărora Moscova a elaborat planuri pentru o ofensivă militară care implică aproximativ 175.000 de soldați încă de la începutul anului viitor, scrie New York Times.

Un document neclasificat al serviciilor de informații americane detaliază unele dintre concluziile acestora, inclusiv poziționarea a ceea ce oficialii spun că ar putea fi în cele din urmă 100 de grupuri tactice de batalion, precum și armament greu, artilerie și alte echipamente.

Oficialii americani subliniază că intențiile președintelui Vladimir Putin rămân neclare, iar informațiile nu arată că acesta a decis să ducă la îndeplinire aparentul plan de război.

Dar informațiile descriu o mașină militară rusă care intră în acțiune și se poziționează pentru un atac împotriva căruia experții spun că armata Ucrainei ar avea puține șanse. Aproximativ jumătate din forțele ruse care ar fi folosite într-o invazie sunt deja în apropierea graniței cu Ucraina, iar Moscova se mișcă rapid pentru a forma o mare forță de rezerviști militari contractuali, potrivit unui oficial al administrației Biden care a vorbit sub rezerva anonimatului.

O invazie a Rusiei în Ucraina ar declanșa o criză majoră de securitate pentru Europa și administrația Biden, care și-a declarat un „angajament ferm” față de granițele și independența Ucrainei.

Rusia respinge acuzațiile că s-ar pregăti să invadeze Ucraina

Potrivit agenţiei Reuters, diplomaţia rusă a reacţionat după ce ziarul american Washington Post a afirmat că serviciile de informaţii ale SUA cred că ar putea fi în curs pregătiri pentru o ofensivă a Rusiei împotriva Ucrainei, pe mai multe fronturi. Sursele publicaţiei – oficiali din SUA şi un document din domeniul informaţiilor – vorbesc despre implicarea a până la 175.000 de militari ruşi într-un atac care ar putea avea loc anul viitor.

În replică, purtătoarea de cuvânt a ministerului de externe de la Moscova, Maria Zaharova, a declarat că „Statele Unite desfăşoară o operaţiune specială pentru agravarea situaţiei în jurul Ucrainei în timp ce dau vina pe Rusia”, conform ziarului Kommersant.

Zaharova a afirmat că operaţiunea americană „se bazează pe acţiuni provocatoare în apropierea graniţelor Rusiei, însoţite de o retorică acuzatoare”.

CNN: Rusia are trupe şi armament la graniţa cu Ucraina suficiente pentru un război „blitzkrieg” de 7-10 zile

Trupele ruseşti aflate la graniţa cu Ucraina au capacitatea de a declanşa o invazie rapidă şi sunt capabile să pună la punct şi să-şi organizeze liniile de aprovizionare, unităţile medicale şi rezervele de combustibil necesare susţinerii şi ducerii unui război de lungă durată – în cazul în care Moscova chiar ar decide să invadeze Ucraina, au declarat pentru CNN surse apropiate serviciilor de informaţii. În acelaşi timp, trupele şi muniţia masate de Rusia la frontieră ar fi suficiente pentru ducerea unui război-fulger „blitzkrieg” de cel puţin 7-10 zile

Numărul de echipamente militare masate la graniţa cu Ucraina este, în acest moment, suficient pentru a aproviziona timp de 7-10 trupele ruseşti din prima linie cu muniţie sau combustibil. În cazul altor unităţi de sprijin, acestea pot desfăşura nestingherit operaţiuni chiar şi timp de o lună, au declarat specialiştii consultaţi de CNN.

Congresmanul american Mike Quigley, membru în comisia pentru Intelligence a Camerei Reprezentanţilor a declarat pentru CNN că Rusia poate invada „când doreşte” şi că trupele ruseşti masate la frontiera ucraineană sunt echivalentul declanşării „unui blitzkrieg din zilele noastre”, relatează Digi24.ro.

Ministrul ucrainean de Externe: Ucraina refuză să renunțe la planurile sale de aderare la NATO și respinge orice „garanții” cerute de Rusia

Ucraina refuză să renunţe la planurile sale de aderare la NATO şi la orice alte „garanţii de securitate” cerute de Rusia, a declarat vineri pentru AFP ministrul său de externe, Dmitri Kuleba, făcând apel la Occident să facă acelaşi lucru, relatează Agerpres.

Kievul, pentru care o astfel de promisiune „nu este o opţiune”, a cerut SUA şi aliaţilor lor să respingă cererile formulate de Moscova pentru a atenua tensiunile la frontiera ruso-ucraineană, a declarat Dmitro Kuleba în marja unei reuniuni a Consiliului de miniştri de externe al OSCE la Stockholm.

„Resping această idee că noi ar trebui să garantăm ceva Rusiei. Insist: Rusia este cea care trebuie să garanteze că nu va continua agresiunea împotriva niciunei ţări”, a afirmat Kuleba.

Un angajament al Ucrainei de a-şi abandona planul de aderare la NATO – promisiune făcută în 2008 de Alianţa Nord-Atlantică, dar care nu s-a materializat până acum – ‚nu este o opţiune” pentru Ucraina, a afirmat Kuleba, subliniind că aderarea la NATO şi UE figurează în Constituţia ucraineană.

„Este absolut inacceptabil ca Rusia să aibă vreo influenţă asupra deciziilor luate de o altă ţară suverană, Ucraina, şi de către o organizaţie internaţională, NATO”, a declarat ministrul ucrainean pentru AFP.

Dmitro Kuleba i-a îndemnat pe aliaţii occidentali ai Kievului să nu încheie niciun fel de acord în acest sens cu Moscova, avertizând că Ucraina nu-l va recunoaşte niciodată.

„Avem o regulă de aur în politica externă ucraineană: nicio decizie cu privire la Ucraina fără Ucraina. Dacă cineva, chiar şi aliaţii noştri cei mai apropiaţi, ar lua o decizie legată de Ucraina în spatele nostru, nu am recunoaşte această decizie”, a insistat ministrul de externe ucrainean.

Ucraina va primi un ajutor de securitate de la Uniunea Europeană, în valoare de 31 de milioane de euro, în contextul tensiunilor cu Rusia de la granița ucraineană

Consiliul European a decis să acorde forţelor armate ucrainene un ajutor de securitate în valoare de 31 de milioane de euro, a anunţat joi ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Banii vor fi cheltuiţi pe medicamente, tehnologie, deminare, logistică şi securitate informatică, a menţionat într-un mesaj pe Twitter oficialul ucrainean.

„Acordăm o înaltă apreciere acestei măsuri ce reafirmă relaţiile strategice dintre Ucraina şi Uniunea Europeană”, a adăugat Kuleba.

Putin: Rusia va reacţiona dacă NATO va amplasa rachete în Ucraina / NATO: Rusia va plăti un preţ mare dacă va agresa din nou Ucraina

Rusia va plăti un preţ mare pentru orice nouă agresiune militară împotriva Ucrainei, au avertizat marţi NATO şi Statele Unite, la o reuniune organizată la Riga pentru a discuta despre posibilele motive ale Moscovei de a desfăşura trupe în apropierea graniţei cu Ucraina. Preşedintele Vladimir Putin a replicat că Rusia va fi forţată să acţioneze dacă NATO, condusă de SUA, va amplasa în Ucraina rachete care ar putea lovi Moscova în câteva minute, transmite News.ro, care citează Reuters.

Ucraina, o fostă republică sovietică care acum aspiră să adere la Uniunea Europeană şi NATO, a devenit principalul punct de foc dintre Rusia şi Occident, pe măsură ce relaţiile s-au înrăutăţit la cel mai scăzut nivel din cele trei decenii de la încheierea Războiului Rece.

”Va fi un preţ mare de plătit pentru Rusia dacă va folosi din nou forţa împotriva naţiunii independente Ucraina”, a declarat secretarul general al NATO Jens Stoltenberg reporterilor.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken i-a spus lui Stoltenberg: ”Orice acţiune de escaladare a Rusiei ar fi o mare îngrijorare pentru Statele Unite… şi orice nouă agresiune ar declanşa consecinţe grave”.

Secretarul general NATO: Ucraina va beneficia de sprijin politic și practic

Preşedintele rus Vladimir Putin a numit marţi extinderea infrastructurii militare a NATO în Ucraina drept „o linie roşie” pe care el speră să nu fie depăşită, exprimându-şi în acelaşi timp îngrijorarea cu privire la exerciţiile militare care au loc lângă graniţele Rusiei, informează Reuters, citată de Agerpres.

Vorbind la un forum de investiţii la Moscova, Putin a mai spus că Rusia dezvoltă o nouă rachetă hipersonică ce va fi în curând în arsenalul ei.

Printre altele, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat marţi NATO că a desfăşurat o cantitate semnificativă de echipament militar greu în apropierea graniţelor Rusiei şi a spus că Moscova ar putea să răspundă ameninţărilor de securitate din partea ţările occidentale şi a Ucrainei dacă este necesar, adaugă Reuters.

Zelenski anunță că Ucraina este „întru totul pregătită” de un conflict militar cu Rusia: „Azi au loc intimidări care spun că mâine va avea loc un război. Trebuie să contăm pe noi înşine”

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski dă asigurări vineri că Ucraina este „întru totul pregătită” în vederea unei eventuale escaladări militare cu Rusia, acuzată de desfăşurarea unor noi trupe în apropierea frontierei ucrainene, relatează AFP, citată de News.ro.

„Azi au loc intimidări care spun că mâine va avea loc un război”, a subliniat Zelenski într-o conferinţă de presă. „Noi suntem întru totul pregătiţi de orice escaladare”, a anunţat el.

Statele Unite, NATO ş Uniunea Europeană (UE) şi-au exprimat în mod neîncetat, în ultimele săptămâni, îngrijorarea faţă de mişcări de trupe ruse în jurul Ucrainei şi se tem de o eventuală nouă invazie. Moscova dezminte orice plan în acest sens.

„Trebuie să contăm pe noi înşine, pe armata nostră. Ea este puternică”, a declarat Zelenski. El denunţă „intimidări” şi susţine căun război este aproape.

Directorul serviciilor militare ucrainene de informaţii Kirilo Budanov a acuzat duminică Rusia de faptul că a comasat aproape 92.000 de militari la frontiera Ucrainei şi a anticipat o ofensivă la sfârşitul lui ianuarie sau începutul lui februarie.

Planul Kremlinului de care se teme atat de mult Ucraina: O ofensivă aeriană și de artilerie grea 

Serviciile de informații de la Kiev și Washington bănuiesc că această concentrare a trupelor ruseşti la graniță este preludiul unei invazii, scrie publicația spaniolă La Razon, citată de Rador.

Influența lui Putin în fosta sferă sovietică se adâncește în estul Ucrainei. Kievul și aliații săi monitorizează îndeaproape mișcările lui Vladimir Putin la granița de est a Ucrainei, un nou focar de tensiune între forțele ruse și armata ucraineană la granița de est a țării. Potrivit guvernului ucrainean,

Moscova a comasat peste 115.000 de soldați, mulți dintre ei în apropierea regiunii Donbas, controlată parțial de separatiștii conduși de ruși și epicentrul, alături de Crimeea, al unui conflict activ și nerezolvat de șapte ani.

Serviciile de informații din Ucraina și Statele Unite se tem că această amplă desfășurare este preludiul unei invazii. Ambele sunt de acord că amenințarea cu o agresiune din partea Rusiei este reală și lucrează la ipoteza unui atac în ianuarie sau februarie 2022 care ar începe în estul Ucrainei.

Secretarul american al Apărării: Rusia nu poate bloca dorința Ucrainei de a adera la NATO. Rusia este cea care a început acest război şi Rusia este obstacolul care împiedică o soluţionare paşnică. Vom face tot posibilul pentru a sprijini Ucraina

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a declarat marți, în timpul unei vizite la Kiev, că nicio țară terță nu are drept de veto asupra aspirației Ucrainei de a se alătura NATO, relatează Reuters și Interfax-Ucraina, citate de Agerpres.

Austin a insistat că „nicio ţară terţă nu are drept de veto asupra deciziilor de aderare la NATO”. „Ucraina, aşa cum m-aţi auzit spunând mai devreme, are dreptul de a-şi decide propria politică externă viitoare şi ne aşteptăm ca ea să poată să o facă fără nicio ingerinţă din exterior”, a adăugat el.

Austin a mai declarat că Rusia a început conflictul din estul Ucrainei şi ea a fost un obstacol în calea rezolvării sale paşnice.

„Haideţi să spunem lucrurilor pe nume: Rusia este cea care a început acest război şi Rusia este obstacolul care împiedică o soluţionare paşnică. Ei (ruşii, n.red.) sunt cei care au început să încalce integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei”, a declarat ministrul american al apărării în conferinţa de presă comună cu omologul său ucrainean, Andrii Taran, la Kiev, potrivit Interfax-Ukraina.