UPDATE Klaus Iohannis, după The Idea of Europe, simpozionul din Lituania: Este o oportunitate de a reflecta împreună, în aceste vremuri de provocări şi incertitudini fără precedent, asupra ideii de Europa/ Discursul și declarațiile integrale ale președintelui

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, vineri, în a doua zi a vizitei în Lituania, la simpozionul The Idea of Europe, organizat la Kaunas de Universitatea Vytautas Magnus, unde va susţine o alocuţiune în cadrul panelului prezidenţial, transmite News.ro. ”Este o oportunitate de a reflecta împreună, în aceste vremuri de provocări şi incertitudini fără precedent, asupra ideii de Europa”, a fost mesajul şefului statului.

”Foarte bucuros să particip astăzi, în Kaunas, Lituania, la Simpozionul „Ideea de Europa” organizat de Universitatea Vytautas Magnus. Este o oportunitate de a reflecta împreună, în aceste vremuri de provocări şi incertitudini fără precedent, asupra ideii de Europa”, a transmis preşedintele Klaus Iohannis, într-un mesaj pe Twitter.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, în a doua zi a vizitei în Lituania, la simpozionul The Idea of Europe, organizat la Kaunas de Universitatea Vytautas Magnus, unde a susţinut o alocuţiune în cadrul panelului prezidenţial.

În continuare, Preşedintele României va lua parte, împreună cu omologii din Lituania, Letonia şi Polonia, la un summit dedicat întăririi Flancului Estic al NATO, susţinerii Ucrainei şi Republicii Moldova şi respectiv promovării memoriei europene, cu accent pe combaterea dezinformării şi a tentativelor de rescriere a istoriei.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a efectuat o vizită oficială în Republica Letonia, la Riga, în data de 23 noiembrie 2022, urmată de o vizită oficială în Republica Lituania, la Vilnius, în data de 24 noiembrie.

UPDATE 16:00 Declarațiile integrale ale președintelui Klaus Iohannis

Dragi Președinți, domnule Rector,

Excelențele Voastre,

Doamnelor și domnilor,

Este o plăcere să particip astăzi la acest simpozion și să reflectăm împreună, în aceste vremuri de provocări și incertitudine fără precedent, la „Ideea de Europa”.

Voi aborda astăzi această tematică dintr-o perspectivă mai largă, raportându-ne la Uniunea Europeană ca actor global. Ce ne definește pe scena internațională și ce gândesc cetățenii din întreaga lume când spun „Europa” ?

Cred că sunt trei idei principale care se conturează: un proiect de pace, un simbol al democrației și al drepturilor omului și o putere economică.

Este într-adevăr momentul potrivit să ne uităm la esența Europei, în condițiile în care războiul ilegal al Rusiei în Ucraina ne-a readus aminte, în mod brutal, că valorile noastre fundamentale nu sunt un dat, ci ceva pentru care trebuie încă să luptăm și care trebuie să fie în continuare apărat.

După cum am spus în repetate ocazii, acesta nu este doar un atac împotriva Ucrainei, ci și împotriva valorilor fundamentale care au permis pacea pe continent de atâția ani, valori precum democrația, libertatea, drepturile omului sau exercitarea suverană a drepturilor.

Uniunea Europeană a stat ferm alături de Ucraina în eforturile sale de a apăra aceste valori încă din prima zi, precum și de Republica Moldova și Georgia. Faptul că, în pofida tuturor dificultăților și presiunilor, aceste țări continuă să creadă cu tărie în visul lor european este inspirant, impresionant și demonstrează că „Ideea de Europa” este la fel de puternică ca întotdeauna.

Calea de urmat nu este una ușoară. Avem nevoie ca întreaga comunitate internațională să fie unită, deoarece acest război nu este războiul Europei. Acest război afectează cu certitudine întreaga lume – în planul securității alimentare și energetice, al perturbărilor economice sau împiedicării eforturilor de luptă împotriva schimbărilor climatice.

Trebuie să fim conștienți că, deși agresiunea Rusiei ne-a unit la nivel european și transatlantic, aceasta riscă să polarizeze și să fragmenteze scena internațională.

Acesta este motivul pentru care, în timp ce continuăm să consolidăm legăturile cu vecinătatea noastră apropiată și cu Aliații noștri, precum și să ducem mai departe în mod credibil promisiunile de extindere a Uniunii Europene, trebuie să extindem mesajul și să construim parteneriate și cu țări și regiuni din întreaga lume.

Doamnelor și domnilor,

Suntem a treia economie din lume și avem deja numeroase parteneriate și proiecte de investiții pe întreg mapamondul. Se impune ca influența noastră globală să echivaleze această pondere economică.

Avem nevoie de un efort colectiv de a ne angaja, de a arăta că empatizăm cu dificultățile partenerilor noștri globali, de a explica conduita pe care o avem și a le înțelege pozițiile, astfel încât să evităm ca aceștia să se simtă neglijați.

Trebuie să promovăm mai bine inițiative precum Coridoarele Solidarității, facilitând exporturile din Ucraina către piețele mondiale, inclusiv către țările care resimt cea mai mare nevoie.

În calitate de stat vecin, România a facilitat tranzitul a peste 7 milioane de tone de cereale din Ucraina și va continua în aceeași notă, ca o contribuție la gestionarea insecurității alimentare care poate afecta țările vulnerabile de pe glob.

De asemenea, ar trebui să valorificăm instrumente precum Acordurile de Liber Schimb, parteneriatele, diferitele formate de dialog sau participarea la programe emblematice ale UE, precum Erasmus sau Orizont, în vederea consolidării legăturilor noastre globale.

Este necesar să identificăm mijloacele prin care putem egala pe scena globală puterea noastră economică, astfel încât să nu asistăm la o derivă geopolitică către discursul Rusiei și, prin urmare, către autoritarism și în detrimentul democrației.

Este clar că maniera în care răspundem la toate aceste provocări va defini modul în care va arăta harta geopolitică în viitor.

Doamnelor si domnilor,

Revenind la „Ideea de Europa”: calea democrației, libertății, drepturilor omului, respectării ordinii internaționale bazate pe reguli și a multilateralismului este calea corectă pentru un viitor prosper, stabil și sigur.

Acest lucru nu se datorează faptului că așa spune „Europa”, ci pentru că a fost dovedit pe bună dreptate de-a lungul deceniilor.

Țările noastre se află în poziția cea mai bună de a confirma acest lucru, deoarece putem vorbi din propria experiență despre efectul transformator al Europei și beneficiile îndepărtării de autoritarism către democrație și libertate.

„Ideea de Europa” a adus deja pace, prosperitate și stabilitate pe continent în trecut.

Sunt încrezător că va reuși încă o dată să o facă.

Vă mulțumesc!

Sesiunea de întrebări și răspunsuri:

Moderator: Europa a fost creată ca un proiect de pace la început. În opinia dumneavoastră, este încă un proiect de pace și își poate permite să rămână un proiect de pace?

Președintele României: Am vorbit deja despre pace, în mesajul meu introductiv, însă permiteți-mi să spun mai multe pe această temă. Uniunea Europeană a fost creată ca un proiect unitar de pace. Cred că este important să ne amintim că, de secole, în Europa am avut războaie, au fost războaie teribile care au lovit Europa, și tocmai aici, unde am avut cele mai îngrozitoare războaie, politicienii, națiunile au decis să creeze proiectul de pace. Iar acesta este Uniunea Europeană și a reușit – de când avem Uniunea, nu au mai fost războaie. Și ghiciți ce, ne-am gândit „asta este”, dar nu a fost așa, pentru că nu avem război, un conflict sau intenția unui conflict în interiorul Uniunii Europene, dar avem un război în Europa. Avem un război declanșat împotriva unei țări europene independente, suverane – Rusia a atacat Ucraina. Ce e de făcut dacă suntem parte a unui proiect de pace? Să ne declarăm neutralitatea, să stăm și să așteptăm să se termine? Cred că nu. Trebuie să fim activi, dar fiind parte a unui proiect de pace, nu putem și nu trebuie să răspundem cu război, nu trebuie să ripostăm. Însă nu putem accepta războiul, așa că ce facem? Facem exact ce face Uniunea Europeană, îi răspundem agresorului cu sancțiuni foarte dure, ca să arătăm că, pentru noi, atacarea unei țări suverane este inacceptabilă, și asta am făcut. Uniunea Europeană a adoptat opt pachete de sancțiuni împotriva Rusiei, iar acum lucrăm la al nouălea. Aceasta este o realitate economică puternică și o reacție foarte puternică din partea noastră. Pe de altă parte, pentru a ne dovedi solidaritatea cu Ucraina, o ajutăm, și îi ajutăm pe ucraineni, ajutăm economia ucraineană.

Culoarele Solidarității funcționează. Ucraina are posibilitatea să își exporte bunurile, și tocmai am vorbit despre cereale. Bineînțeles, aceste grâne sunt importante pentru țările unde sunt duse, dar sunt importante pentru Ucraina, pentru că aceasta este sursa sa de venit.

Este important pentru Ucraina să aibă suficiente finanțe să se descurce cu iarna, să se descurce anul viitor și, așa cum probabil știți, tocmai am aprobat la nivelul Uniunii Europene un pachet de finanțare în valoare de 18 miliarde de euro pentru Ucraina. Aceasta este o realitate, este o realitate economică și financiară, dar nu este tot. Ajutăm nu doar Ucraina, îi ajutăm și pe ucraineni. Mulți și-au părăsit țara pentru că au simțit că sunt în pericol. Doar în țara mea, aproape trei milioane de ucraineni au intrat de la începerea războiului. Au fost primiți cu brațele deschise, au fost bine tratați, unii au rămas, alții au plecat mai departe. Deci, nu, nu stăm degeaba, facem ceva și facem ceva ce credem că este corect, sancționăm agresorul, îl ajutăm pe cel agresat.

Moderator: Domnule Președinte Iohannis, avem această sală plină de tineri aici, astăzi, sunt tineri intelectuali, studenți. Întrebarea mea pentru dumneavoastră este despre activism și politică. Cum pot tinerii, în opinia dumneavoastră, să influențeze procesul de luare a deciziilor, mai ales în ce privește chestiunile de mediu și drepturile omului, pe viitor, în Uniunea Europeană?

Președintele României: Este destul de clar că fără educație nu este nimic. Educația păstrează, creează baza societăților noastre. Fără educație, este doar declin. Așa că este destul de clar că tot ceea ce facem, facem pentru generația următoare, iar această educație este un lucru despre care oamenii vorbesc chiar mult. Fiecare este specialist în educație, iar acest lucru este adevărat din multe puncte de vedere.

Avem valori, am discutat despre solidaritate, democrație, drepturile omului, statul de drept – aceste valori trebuie transmise generațiilor următoare.

Acest lucru este posibil doar prin educație, pentru că aceste valori nu vin din altă parte. Vin de la generațiile trecute. Acestea sunt esența înțelepciunii părinților generației noastre. Au fost create și trebuie să le transmitem generației următoare. Asta se poate face doar prin educație și, firește, dacă facem lucrurile cum trebuie, generația viitoare – le spunem tineri – va lua deciziile corecte pentru națiunile noastre, pentru Uniunea noastră, pentru omenire. De aceea, educația este atât de importantă și este datoria noastră să oferim tinerei generații pârghiile potrivite într-un mod care să îi asigure cunoștințele, abilitățile și instrumentele necesare a putea face aceste lucruri.

Doresc să intru puțin mai în detaliu în ce privește două chestiuni: educația privind schimbările climatice și educația prin cultură, pentru că ne aflăm în Capitala Culturală a Europei.

Schimbările climatice sunt o realitate. Ne întâlnim, discutăm, dezvoltăm proiecte, abordări, măsuri de prevenire a accentuării schimbărilor climatice, dar acestea se întâmplă.

Așa că trebuie să educăm tânăra educație pentru a ști cum să facă față actualelor schimbări climatice și ce este de făcut pentru a preveni o catastrofă climatică. Dacă nu îi învățăm, nu vor ști ce să facă. Iar dacă vorbim despre schimbările climatice, nu este deloc ușor să fim de acord în privința lucrurilor care sunt de făcut, care trebuie făcute pentru că dacă noi – cu toții – nu ne schimbăm stilul de viață, schimbarea climatică se va transforma într-o catastrofă climatică.

Nu trebuie doar să schimbăm tipul de combustibil pentru mașini, trebuie să ne schimbăm stilul de viață, dacă vrem să păstrăm Pământul așa cum îl știm și asta trebuie să îi învățăm pe cei tineri.

Nu totul poate fi prevenit. Vor fi inundații, vor continua, sunt mai multe și mai frecvente, vor fi furtuni. Tinerii vor trebui să știe, când vor avea familiile lor, cum să le protejeze, ce să facă în caz de inundații, în caz de tornadă. Tânăra generație trebuie învățată totul, trebuie să îi oferim instrumentele necesare pentru a acționa corect, pentru a-și proteja familiile, pentru a continua să ne protejăm valorile noastre comune, să formăm națiuni puternice.

Cultura – deseori oamenii cred că este doar pentru divertisment. Îndrăznesc să spun că este și esența societății, se află în esența sufletelor noastre și este o parte vitală a vieților noastre.

Personal, cred că programul Capitale Culturale Europene este unul dintre cele mai prețioase programe europene și are efecte sustenabile pozitive.

Am avut șansa să cunosc aceste efecte datorită orașului meu natal, Sibiu, în România, care a fost Capitală Europeană a Culturii în 2007.

Transformarea a fost uriașă, sustenabilă, pozitivă și doresc acest lucru și orașului Kaunas, care să beneficieze, de asemenea, efecte pozitive fiind Capitală Culturală Europeană.

Și da, cultura educă. Totodată, cultura transformă, dă speranță, perspective și creează unitate și solidaritate. Așadar, da, cultura educă, și de aceea este foarte important să dăm tinerei generații șansa de a fi parte a culturii, nu de a contempla cultura, ci de a fi parte din ea, iar acest lucru este extrem de prețios într-o capitală culturală europeană.

Permiteți-mi să închei, vă mulțumesc pentru această oportunitate! Doresc orașului Kaunas tot ce e mai bun în cultură, în dezvoltare! Iar dumneavoastră, domnule Rector, vă mulțumesc pentru că ați găzduit această întâlnire și pentru că ne-ați oferit șansa de a vorbi despre aceste lucruri foarte importante. Vă mulțumesc!

Moderator: Ultima mea întrebare, foarte pe scurt, și este personală: ce vă face pe dumneavoastră, personal, un European?

Președintele României: M-am născut în centrul României, este un dat, deci, din punct de vedere geografic, sunt un european. Am fost crescut și educat și am avut dascăli foarte buni. Acesta a fost noroc, am fost norocos să am acești profesori foarte buni, baza a fost una bună. Acum, surprinzător, mă aflu în postura care îmi dă ceva putere să modelez viitorul Europei înseși, iar asta mă face să mă simt un european al viitorului, de asemenea.

sursa: News.ro