UPDATE Un fost angajat MAI și un colonel în rezervă, acuzați de DIICOT de grup infracțional după pensionare, în traficul cu migranți: ”Au generat o stare de pericol la adresa securității naționale, cu potențial risc terorist”/ Percheziții DIICOT-DNA în mai multe județe

Aproape 70 de percheziții comune DIICOT-DNA au loc marți dimineață în mai multe județe din țară, conform unui comunicat al procurorilor DIICOT. Aceștia susțin că au identificat un nou mod de operare în traficul cu migranți, prin care aceștia ajungeau în state din spațiul Schengen trecând prin România. Securizarea frontierelor țării este condiție principală pentru aderarea României la Schengen, iar traficul de migranți a fost motivul invocat de Austria pentru a bloca accesul țării noastră în spațiul Schengen.

• UPDATE 09:00 Sursele G4Media susțin că sunt implicați mai mulți ofițeri MAI care sunt coordonați de un fost angajat de la Interne care aducea migranți în România cu contracte fictive de muncă. Instituțiile vizate de percheziții sunt Inspectoratul General de Imigrări Arad și Inspectoratul General de Imigrări Caraș, ai căror angajați ar fi închis ochii la expirarea vizelor migranților pe care nu îi expulzau, mai arată sursele G4Media. Una dintre persoanele vizate ar fi chiar șeful IGI Caraș.

În ancheta deschisă, procurorii vorbesc despre un fost angajat MAI care ar fi pus bazele unui grup infracțional organizat, cu 7 firme (din care 5 au același domiciliu fiscal) la care ar fi aderat și alte societăți. O parte dintre acestea din urmă sunt controlate de un colonel în rezervă care după pensionare ar fi obținut sume importante de bani printr-o firmă prin care angaja forță de muncă din străinătate, susțin procurorii.

• G4Media a arătat într-un editorial al jurnalistului Dan Tăpălagă de ce este nevoie de o intervenție legislativă rapidă pentru ca pensionarilor speciali din armată, poliție și servicii secrete, să li se interzică în mod explicit anumite activități după pensionare și interzicerea oricăror acțiuni îndreptate împotriva statului român care le plătește pensii obscene.

Perchezițiile au loc în mai multe locuințe din județele Caraș-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi Bucureşti. Faptele instrumentate de procurori în dosar sunt constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de migranți, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea șederii ilegale în România și spălarea banilor.

Procurorii susțin că noul mod de operare în traficul de migranți se desfășoară prin ”introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen”. Presupusa rețea instrumentată de procurori vizează 31 de societăți și s-ar fi desfășurat pe mai multe paliere, după cum urmează, conform comunicatului:

• Astfel, unul ar fi fost format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora și care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor;
• Un altul format din foste și actuale cadre ale M.A.I.;
• Un palier constituit din reprezentanții de drept și de fapt ai unor firme din județul Caraș-Severin, racolate în același scop infracțional;
• Ultimele două paliere formate din alți membri ai grupului, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietatea lor ca locație, pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România;
• Ceilalți ocupându-se de transportarea și transferarea migranților sosiți în România, cu intenția de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE.

DIICOT susține că ar fi fost racolați angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, ”generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale, ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini, cu potențial risc terorist”.

Presupusul grup infracțional ar fi obținut avize de muncă pentru 1.181 de cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh (peste 80%), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan, parte dintre aceștia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat.

Pentru un aviz de muncă, migranții ar fi plătit între 500 – 1.000 de euro, iar, cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.000 – 6.000 de euro pentru o persoană.

Procurorii au emis 40 de mandate de aducere la audieri.

DNA a transmis la rândul său că procurorii de la ST Timișoara au deschis un dosar penal pentru fapte care ar fi fost săvârșite în perioada 2022 – 2023, ”de către funcționari publici din cadrul unor instituții publice de pe raza județelor Caraș-Severin și Arad, în contextul îndeplinirii sau neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu în legătură cu migrația persoanelor”.

Procurorii Anticorupție fac percheziții în șapte locații din județele Caraș-Severin și Arad, din care două sunt sediile unor instituții publice, restul reprezentând domiciliile unor persoane fizice.

știre în curs de actualizare