Urme de paşi umani, cu o vechime de 120.000 de ani, descoperite în Arabia Saudită

Scena în care un grup de Homo sapiens, oameni identici cu noi, au făcut un popas în urmă cu 120.000 de ani, în nordul Arabiei Saudite moderne, lângă un lac unde veneau să se adape cămile, bivoli şi elefanţi, mai mari decât speciile actuale, a fost reconstituită de cercetători într-un studiu publicat joi în jurnalul Science Advances. Experimentul s-a bazat pe descoperirea unor vechi urme de paşi de oameni şi de animale în deşertul Nefud, care aduc indicii noi despre traseele strămoşilor noştri îndepărtaţi după plecarea lor din Africa, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Peninsula Arabă este în prezent formată din deşerturi vaste şi neprimitoare, însă oamenii de ştiinţă cunosc de un deceniu că aceste zone au fost odată mai verzi şi mai umede. ”Au fost vremuri în trecut când în locul deşerturilor care domină interiorul peninsulei existau vaste savane, cu lacuri şi râuri permanente”, a declarat pentru AFP unul dintre coautorii studiului, Richard Clark-Wilson de la Universitatea Royal Holloway din Anglia.

Autorul principal al studiului, Mathew Stewart, de la Institutul Max Planck din Germania, a descoperit urmele în timpul doctoratului, în 2017, după eroziunea sedimentelor din zona unui vechi lac numit ”Alathar” (”urma”, în arabă).

”Amprentele sunt o formă unică de dovezi de natură fosiliferă care reprezintă un moment în timp, de ordinea orelor sau a zilelor”, a spus el.

Amprentele au o vechime de circa 120.000 de ani şi au fost datate folosind o tehnică numită luminescenţă stimulată optic, ce constă în emiterea unei lumini către fragmentele de cuarţ şi măsurarea energiei emise de acestea.

Arabia verde

Dintre sutele de urme de paşi descoperite, şapte au fost confirmate ca aparţinând hominizilor, dintre care patru aparţin a doi sau trei indivizi care călătoreau împreună, având în vedere orientarea lor comună, distanţa dintre ei şi diferenţele de mărime.

Pentru cercetători, statura şi greutatea acestor indivizi indică faptul că erau oameni moderni şi nu neanderthalieni, aceştia din urmă nefiind oricum prezenţi în această regiune la acea vreme.

Faptul că nu a fost descoperit niciun instrument de piatră i-a determinat pe cercetători să excludă varianta că situl ar fi fost locuit permanent. ”Se pare că aceşti oameni treceau pe la lac pentru apă şi hrană, împreună cu animalele”, a explicat Mathew Stewart.

Prezenţa elefanţilor sugerează că în zonă se afla vegetaţie şi apă din abundenţă.

De asemenea, oamenii de ştiinţă au descoperit la faţa locului 233 de fosile de animale, ceea ce susţine ipoteza că speciile carnivore veneau să vâneze animale erbivore în jurul lacului, aşa cum se întâmplă în prezent în savanele africane.

S-a stabilit că oamenii au colonizat Eurasia prin Grecia şi Levant, exploatând resursele de coastă. Această nouă lucrare indică faptul că ”traseele interioare, care urmează lacuri şi râuri, ar fi putut fi deosebit de importante”, potrivit lui Mathew Stewart.

”Prezenţa animalelor mari, cum ar fi elefanţii şi hipopotamii, combinată cu vastele savane şi resursele acvatice abundente, ar fi putut face din nordul Arabiei un loc foarte atractiv pentru oameni (în călătoria) între Africa şi Eurasia”, a rezumat un alt coautor, Michael Petraglia, de la Institutul Max Planck.

Foto: Urme de Homo Sapiens din urmă cu 120.000 de ani / Sursa: Science Advances