Ursula von der Leyen are în vedere o remaniere majoră pentru a consolida controlul asupra bugetului UE

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, are în vedere o remaniere majoră a personalului pentru a-și consolida controlul asupra bugetului comun al UE, în valoare de 1.200 de miliarde de euro, transmite Politico.

În cadrul remanierii, aproape 200 de funcționari din departamentul de reformă al Comisiei ar urma să fuzioneze cu divizia responsabilă de fondurile post-pandemice ale UE, au declarat mai mulți oficiali UE pentru POLITICO.

Această reorganizare urmărește să faciliteze extinderea modelului „bani pentru reforme” al Comisiei, aplicat inițial fondului său de redresare, la următorul său buget pe șapte ani, care ar trebui să intre în vigoare în 2028.

Dar, de asemenea, ar ajuta-o pe von der Leyen să își consolideze controlul asupra distribuției bugetului prin întărirea unității de recuperare, pe care o supraveghează direct.

În conformitate cu noile norme propuse de președintele Comisiei, țările ar trebui să pună în aplicare reforme economice esențiale în schimbul accesului la partea lor din finanțarea UE.

Pentru a-și realiza viziunea, von der Leyen a sugerat elaborarea unor planuri de țară personalizate care să lege plățile de reforme și investiții. Însă propunerea Comisiei de stabilire a unor astfel de reforme, care se preconizează că va fi prezentată în a doua jumătate a anului 2025, ar trebui să fie aprobată în unanimitate de toate cele 27 de state membre ale UE.

În practică, în prima fază a remanierii, Comisia ar putea fuziona departamentul său preexistent de 192 de persoane pentru reforme – cunoscut sub numele de DG Reformă – cu unitatea de recuperare care funcționează în prezent sub controlul președintelui.

De asemenea, se așteaptă ca personalul fondului de redresare să fie redistribuit pentru a supraveghea planurile naționale „bani pentru reformă”, odată ce programul actual expiră în 2026.

Oficialii consideră că această măsură, dacă va fi aprobată, îi va transfera puterea lui von der Leyen în detrimentul comisarului pentru finanțarea regională, care controlează în prezent departamentul de reforme.

În prezent, acest rol a fost atribuit conservatorului italian Raffaele Fitto, pe lângă titlul său de vicepreședinte al Comisiei – dar numirea nu a fost încă aprobată din cauza obiecțiilor socialiștilor și ale verzilor cu privire la legăturile lui Fitto cu premierul italian de dreapta Giorgia Meloni.

În timp ce eventuala schimbare de personal ar putea ajuta șansele lui Fitto prin diminuarea rolului său în ochii criticilor săi, aceasta ar trebui să fie aprobată de noua Comisie, care va intra probabil în vigoare la 1 decembrie.

„Nu vom comenta niciun zvon speculativ privind discuțiile interne pregătitoare sau planurile presupuse. Orice decizie privind ajustările administrative în urma orientărilor politice și a scrisorilor de misiune ar fi de competența următorului colegiu”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei pentru POLITICO.

Eficiență ineficientă?

O revizuire de amploare a departamentului nu a fost complet neașteptată. Speculațiile cu privire la posibila restructurare sau închidere a DG Reforme au apărut pentru prima dată în iunie, după ce departamentul nu a reușit să numească un succesor la plecarea celui mai înalt funcționar public, fostul director general Mario Nava.

Unii funcționari ai Comisiei au considerat, de asemenea, în mod privat, departamentul de reforme drept un elefant alb costisitor pentru o lungă perioadă de timp.

„Este greu de înțeles scopul său, ar trebui să fie desființat”, a declarat un funcționar al Comisiei care, la fel ca alții din acest articol, a beneficiat de anonimat pentru a discuta probleme sensibile.

Principala sarcină a departamentului a fost până acum să distribuie bani pentru a face birocrațiile naționale și regionale mai eficiente.

Însă, potrivit comisarului actual pentru coeziune, Elisa Ferreira, utilizarea extensivă a potului de bani este, de asemenea, o dovadă a succesului său.

„Statele membre și regiunile apreciază acest tip de sprijin și continuă să revină cu mai multe cereri”, a declarat ea recent în Parlamentul European.

Fondul special al departamentului are la dispoziție 864 de milioane EUR pe o perioadă de șapte ani, care expiră în 2027, și a sprijinit până în prezent aproximativ 1.800 de proiecte, de la reforme fiscale la reforme educaționale.

În practică, spun criticii, sprijinul financiar ajunge adesea în mâinile consultanților și, din ce în ce mai des, ale organizațiilor internaționale pentru a produce studii privind modul de realizare a reformelor.

„Este un bancomat”, a declarat oficialul Comisiei, menționând că fondul ocolește guvernele naționale și predă banii direct grupurilor de reflecție sau organismelor internaționale precum OCDE sau Organizația Internațională a Muncii.

Datele Comisiei indică faptul că externalizarea către firme de consultanță a scăzut de la 53% la 26% din finanțarea totală din 2021 până în 2024.

Cu toate acestea, atunci când fondul post-Covid al UE a fost înființat în 2021, oficialii au presupus că DG Reformă va avea sarcina de a monitoriza dacă capitalele naționale și-au îndeplinit cerințele, a declarat un diplomat UE.

În schimb, crearea unei unități specifice de recuperare a marginalizat departamentul de reforme.

„Grupul operativ pentru recuperare se ocupă, de asemenea, de reforme, ceea ce creează o suprapunere” cu DG Reformă, a declarat un al doilea oficial al Comisiei.

Recunoașterea acestei suprapuneri a determinat, în unele cazuri, apeluri pentru închiderea completă a departamentului.