Ursula von der Leyen începe un turneu în Balcanii de Vest, având pe agendă extinderea şi creşterea economică

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, începe miercuri un turneu în Balcanii de Vest, unde va vizita toate ţările candidate la aderarea la UE, fiecare dintre acestea sperând ca, după ani de aşteptare, să beneficieze de actuala revigorare a procesului de extindere, transmite marţi AFP, transmite Agerpres.

Vizita sa, a patra în regiune, este „un semnal puternic” că extinderea este din nou pe masă, explică Heather Grabbe, cercetătoare şi membră a think tank-ului Bruegel.

„Faptul că se duce atât de devreme în al doilea mandat şi că merge cu regularitate este un gest politic important, deoarece arată interesul şi angajamentul său”, adaugă cercetătoarea.

Predecesorul ei, Jose Manuel Barroso, a vizitat Balcanii o singură dată în timpul primului său mandat. Iar înaintea lui, Jean-Claude Juncker a afirmat, la alegerea sa, că nu va exista nicio extindere sub preşedinţia sa, subliniază Grabbe.

Pentru ţările balcanice candidate la UE – Albania, Bosnia-Herţegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru şi Serbia -, această vizită va fi şi o oportunitate de a arăta că sunt conştiente de reformele ce urmează să fie întreprinse pentru a spera să adere la UE.

Extinderea Uniunii la o regiune cu o populaţie cu puţin sub 18 milioane de locuitori, înconjurată de ţări membre, este o dezbatere veche de 20 de ani. O perioadă în care s-a erodat fie sprijinul popular pentru aderarea la UE în unele ţări, fie voinţa politică de a implementa reformele aşteptate în altele.

Dar vântul schimbării a fost adus de invazia rusă în Ucraina, care a „revitalizat” procesul de extindere. „Urgenţa din jurul Ucrainei şi Republicii Moldova a ajutat” Balcanii, crede Heather Grabbe.

„Îmi imaginez că turneul său va avea un ton destul de optimist”, spune Jelica Minic, vicepreşedinta ONG-ului „Mişcarea europeană în Serbia”. „Cu atât mai mult cu cât tocmai a fost lansat un nou mecanism pentru a aduce întreaga regiune mai aproape de Uniunea Europeană”, adaugă ea, referindu-se la Planul de creştere pentru Balcanii de Vest, lansat în noiembrie 2023.

Pentru a combate influenţele economice ale Chinei şi Rusiei în Balcani, UE a pus pe masă şase miliarde de euro sub forma unui plan de creştere ce vizează dublarea capacităţilor economice ale regiunii. Planul este structurat în jurul a patru piloni: integrare în piaţa unică, piaţă comună regională, accelerarea reformelor fundamentale şi creşterea asistenţei financiare.

Plăţile vor fi supuse însă unor condiţii stricte în ceea ce priveşte implementarea reformelor şi în special în legătură cu alinierea partenerilor la politica externă şi de securitate comună.

Alinierea diplomatică solicitată candidaţilor va fi, aşadar, cel mai probabil pe agenda discuţiilor, în special în Serbia. Belgradul nu a aplicat niciodată sancţiuni împotriva Moscovei, iar preşedintele Aleksandar Vucic i-a mulţumit duminică preşedintelui Putin, într-o discuţie telefonică, pentru asigurarea primită în legătură cu furnizarea unor cantităţi suficiente de gaz Serbiei în această iarnă.

„Ceea ce (von der Leyen) va spune, ce va face în Serbia, va fi respectat”, apreciază Luka Macek, şeful centrului de cercetare Grande Europe privind procesul de lărgire al UE al Institutului Jacques Delors, „pentru că este posibil să fi fost criticată – ca şi alţi oficiali europeni, de altfel – pentru că nu i s-a spus suficient de clar domnului Vucic care sunt limitele, ce poate sau nu accepta UE în materie de politici iliberale”.

Preşedintele Vucic, care a făcut din balansul constant între Est şi Vest cheia de boltă a politicii sale externe, a refuzat luni invitaţia preşedintelui Putin de a participa la summitul BRICS din această săptămână, argumentând că sunt aşteptate vizite importante în Serbia.

O altă chestiune arzătoare ce ar putea fi abordată este cea a calendarului aderării, în contextul în care anumite ţări din Balcanii de Vest sunt candidate de 20 de ani şi s-au săturat să aştepte.

„Nu cred că aderarea cu drepturi depline este posibilă până l sfârşitul mandatului Comisiei”, în 2030, a afirmat Luka Macek. El consideră că pentru unele ţări, cum ar fi Muntenegru, dar poate şi altele, ar fi posibilă perspectiva finalizarea negocierilor la încheierea mandatului Comisiei.