USR atacă la Curtea Constituțională legea privind măsurile fiscale. Moșteanu anunță că liberalii Dan Vâlceanu și Gheorghe Pecingină au semnat sesizarea / CCR dezbate pe 18 octombrie

Update 16.19: Curtea Constituţională a României urmează să discute pe 18 octombrie sesizarea pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare pe care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, au precizat, vineri, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

Update 11.05: Ionuț Moșteanu a anunțat că USR a depus sesizarea la CCR cu semnăturile parlamentarilor săi, ale parlamentarilor Forța Dreptei și două semnături de la PNL. ”Prin această lege Ciolacu bagă mâna în buzunarul românilor. Legea este blocată, nu produce efecte până când CCR nu dă un verdict”, a spus Moșteanu.

Cei doi liberali despre care Ionuț Moșteanu a spus că au semnat sesizarea sunt Dan Vâlceanu, fost ministru al Fondurilor Europene, și Gheorghe Pecingină.

Citește aici documentul integral: SESIZARE CCR pe legea măsurilor fiscale

Principalele argumente ale USR:

Legea Ciolacu încalcă principiul previzibilității, securității juridice și clarității normelor. Spre exemplu, modul în care sunt redactate dispozițiile privind impozitul minim pe cifra de afaceri poate conduce la interpretări arbitrare. Neclare sunt și prevederile privind impozitul suplimentar pentru sectorul de petrol și gaze, contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru cei care realizează venituri din activități independente, dar și impozitul suplimentar pentru bunurile imobile și mobile de valoare mare.

Totodată, legea Ciolacu încalcă principiul egalității în drepturi, în condițiile în care persoanele care au semnate în anul 2022 antecontracte care prevăd livrarea locuințelor în anul 2024, vor plăti TVA majorat față de persoanele care au semnat antecontractele în anul 2023.

În ceea ce privește modul de adoptare, CCR este sesizată cu privire la încălcarea principiului separației puterilor, în condițiile în care adoptarea unui proiect de lege prin angajarea răspunderii, adică fără dezbateri parlamentare, este o modalitate de legiferare la care trebuie să se apeleze in extremis, atunci când adoptarea în procedura obișnuită nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a Parlamentului nu permite acest lucru. Or, în cazul de față, criteriile menționate nu sunt îndeplinite.

Legea Ciolacu nu corespunde Constituției nici în ceea ce privește condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un proiect pentru care Guvernul își angajează răspunderea. Concret, proiectul trebuie să aibă un caracter unitar, iar obiectul de reglementare să se subsumeze unui domeniu unic. Or, legea Ciolacu este o lege-mamut, care modifică direct sau indirect ori derogă de la prevederile a peste 20 de acte normative (printre ele Codul fiscal, Codul administrativ, Legea salarizării unitare, Codul de procedură civilă, Legea contabilității și Codul de procedură fiscală).

Nu în ultimul rând, legea Ciolacu se vrea a fi adoptată prin angajarea răspunderii cu încălcarea principiului legalității. Concret, au fost încălcate dispozițiile Legii privind transparența decizională în administrația publică, fiind cu desăvârșire ignorat termenul legal de consultare publică.