USR cere ca ”legile Cîmpeanu” să fie retrase: ”România educată, simbolul ratării președintelui Klaus Iohannis”/ ”Noile legi, tentativă de mituire electorală a cadrelor didactice”

USR a transmis, joi, un comunicat prin care solicită retragerea ”legilor Cîmpeanu” pe care ministrul Educației le-a propus, spunând că acestea sunt anti-liberale și că amplifică politizarea educației și controlul politic central asupra acesteia.

USR a mai spus că proiectul ”România educată” este ”simbolul ratării președintelui Klaus Iohannis”.

Între altele, partidul aflat în opoziție propune ca principala probă de Bacalaureat să fie cea care ”verifică competențele de alfabetizare funcțională: literația, alfabetizarea matematică și științifică” și cel puțin una dintre probele obligatorii să fie dintre disciplinele de specialitate.

De asemenea, USR vorbește și despre necesitatea păstrării CNADTCU, instituția care verifică plagiatele, ca organism central independent de decizia politică a ministrului Educației, cu următoarele atribuții: colectare de date și screening pentru fiecare universitate / realizarea unei programe pentru un modul universitar obligatoriu de etică academică, tehnici de redactare a lucrărilor de cercetare și drepturi de autor / soluționarea acuzațiilor de plagiat și de alte forme de fraudă universitară, cu celeritate și pe baza unor criterii clare de integritate.

Uniunea mai acuză și că noile legi ale educației reprezintă și o ”tentativă de mituire electorală a cadrelor didactice, cu promisiunea unor creșteri salariale semnificative”.

Comunicatul integral al USR 

”Noile legile ale Educației prezentate de ministrul Sorin Cîmpeanu sunt proiecte anti-liberale, care amplifică politizarea educației și controlul politic central asupra acesteia. USR nu poate accepta ca ministrul să devină vătaful învățământului românesc și solicită retragerea proiectelor. În caz contrar, USR se va opune tuturor reglementărilor identificate ca fiind nocive pentru sistemul de educație din România. Problemele majore identificate în proiectele Cîmpeanu-Iohannis, precum și viziunea USR pentru educație sunt detaliate în policy brief-ul intitulat „«Reforma» brejnevistă a educației”, realizat de Departamentul de Politici Publice al USR în colaborare cu parlamentarii din grupul USR pentru Educație.

„România Educată”, în loc să fie noul proiect politic de reașezare a viitorului României, se dovedește a fi simbolul ratării președintelui Klaus Iohannis, sfârșind ridicol în mici ciupeli ale oamenilor bine plasați în sistemul de educație, care vor să își prelungească controlul și să aducă la nivel de lege pârghiile până acum informale.

După un proces de așa-zisă consultare desfășurat pe durata mai multor ani, președintele Iohannis și fidelul său executant, ministrul Sorin Cîmpeanu, apărătorul plagiatorilor, au venit cu un pachet de legi care e, de fapt, restaurația în domeniul educației. O „reformă brejnevistă”, prin care Klaus Iohannis se arată a fi tot micul politruc de la USL care vine să blocheze orice progres.

„România educată” eșuează în a aduce răspunsurile de care era nevoie, ignoră vocile copiilor care se pierd pe drum și vocile firmelor care nu găsesc forță de muncă. De fapt, nu se regăsește nicio viziune în proiectele de legi. După multe reforme neterminate ale educației, coaliția PSD – PNL aduce un nou design: închistare și restaurație.

Pe lângă amplificarea politizării, USR consideră că noile legi ale educației reprezintă și o tentativă de mituire electorală a cadrelor didactice, cu promisiunea unor creșteri salariale semnificative. Or, creșterile salariale puteau fi acordate și până acum, în baza legii în vigoare, dacă ministrul Sorin Cîmpeanu, aflat la al treilea mandat, ar fi vrut cu adevărat.

În plus, creșterile salariale se acordă prin bugetul de stat, nu prin legile educației, iar proiectele Cîmpeanu nu prevăd nicio grilă salarială pentru cadrele didactice. Legea învățământului preuniversitar prevede clar o singură modificare salarială pentru profesorii stagiari, cu două prevederi contradictorii: la un articol salariul stagiarului este egal cu salariul mediu pe economie, la un altul, stagiarul va primi salariul prevăzut de legea salarizării pentru profesorul debutant.

Totodată, proiectele nu indică resursele financiare pentru creșterile salariale anunțate de ministrul Cîmpeanu, care promite salarii medii în educație de 9.300 lei, respectiv o creștere cu 43%.

O analiză detaliată a problemelor identificate de USR în cele două legi propuse de ministrul PNL poate fi găsită în policy brief-ul intitulat „«Reforma» brejnevistă a educației”.

USR consideră că reforma în educație trebuie să urmărească patru direcții strategice:

– educația, tratată ca un sistem unitar, având în centru elevul și studentul
– educația – bază etică a societății
– un management adevărat la nivelul școlii
– toți copiii la școală – reducerea abandonului școlar, ca obiectiv de țară.

USR consideră, prin urmare, că este nevoie de:

– O reformă curriculară care să pună în centru cultura generală, gândirea critică, practică, creativitatea și interdisciplinaritatea și mai puțin transmiterea de informații.
– Introducerea unui nou concept de Bacalaureat, dar unul pentru asigurarea unei rute complete între educația preuniversitară și cea superioară, pentru toate tipurile de învățământ.
Principala probă de BAC să fie cea care verifică competențele de alfabetizare funcțională: literația, alfabetizarea matematică și științifică. Cel puțin una dintre probele obligatorii să fie dintre disciplinele de specialitate.
– Menținerea evaluărilor standardizate. Deși trendul internațional este împotriva evaluării standardizate, care nu surprinde particularitățile, înclinațiile, talentele și interesele fiecărui elev în parte, România încă are nevoie, pentru o perioadă de tranziție, de evaluare standardizată, care dă o șansă tuturor copiilor și colectează date pe baza cărora să se poată construi politici publice serioase.
– Finanțarea adecvată a cercetării, cu menționarea clară a unui procent din PIB și conectarea universităților cu actori publici și privați relevanți, din toate domeniile societății, de la economie până la administrație publică.
– Cercetarea anuală a fenomenelor meditațiilor la clasă și plagiatului și realizarea unor rapoarte de progres.
– Păstrarea CNADTCU ca organism central independent de decizia politică a ministrului educației, cu următoarele atribuții: colectare de date și screening pentru fiecare universitate / realizarea unei programe pentru un modul universitar obligatoriu de etică academică, tehnici de redactare a lucrărilor de cercetare și drepturi de autor / soluționarea acuzațiilor de plagiat și de alte forme de fraudă universitară, cu celeritate și pe baza unor criterii clare de integritate.
– Fără penali la conducerea școlilor și universităților. Introducerea interdicției de ocupare a funcțiilor de conducere în învățământul preuniversitar și universitar și în toate instituțiile de management educațional pentru cetățenii condamnați definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, până la intervenirea unei situații care înlătură consecințele condamnării.
– Aplicarea principiilor guvernanței corporative în sistemul de educație și depolitizarea funcțiilor de conducere.
– Desființarea inspectoratelor școlare și transferul de atribuții la nivelul școlii.
– Majorarea obligatorie, nu opțională, a costului standard per elev cu 25% pentru școlile defavorizate”.