USR contestă la Curtea Constituțională revocarea Ancăi Dragu din funcția de președinte al Senatului

USR a depus o sesizare la Curtea Constituțională împotriva hotărârii de revocare a Ancăi Dragu din funcția de președinte al Senatului.

În sesizarea depusă la CCR, senatorii USR susțin că dispozițiile Hotărârii Senatului nr. 131 din 23 noiembrie 2021 privind revocarea din funcția de președinte al Senatului a Ancăi Dragu sunt neconstituționale pentru motive decurgând din corelarea dispozițiilor art. 64 din Constituție cu articolele consacrate drepturilor politice și suveranității naționale. De asemenea, neconstituționalitatea acesteia derivă din considerentele desprinse din interpretarea sistematică a textelor Constituției, referitoare la măsura revocării președintelui Senatului.

„Având în vedere jurisprudența CCR, conform căreia noțiunea de configurație politică utilizată în art. 64 alin. (5) din Constituție nu poate fi înțeleasă decât prin raportare la data alegerilor, când, prin exercitarea drepturilor fundamentale prevăzute de art. 36 și 37 din Constituție, se exprimă voința cetățenilor, se concretizează exercitarea suveranității naționale, iar prin această voință a cetățenilor se conturează configurația politică a Camerelor, indiferent de alte acorduri ulterioare intervenite în exercitarea mandatelor parlamentarilor aleși, considerăm că dispozițiile criticate sunt neconstituționale.
Astfel, revocarea președintelui Senatului înainte de expirarea mandatului nu poate fi realizată în conformitate cu Constituția republicată și cu jurisprudența Curții Constituționale, decât la inițiativa exclusivă a grupului parlamentar care a susținut candidatura și numai pentru abateri grave în exercitarea funcției. Schimbarea ulterioară a configurației politice nu poate constitui un temei constituțional al revocării președintelui unei Camere parlamentare, deoarece o asemenea configurație politică nu rezultă din alegeri în condițiile art. 64 alin. (5), în conformitate cu art. 63 alin. (3) și cu art. 36 și 37 din Constituție, raportate la art. 2 și art. 8 din Legea fundamentală, ci constituie o majoritate parlamentară creată în afara criteriilor politice rezultate din vot”, susțin semnatarii.

USR susține că revocarea trebuie să cuprindă criterii stricte, să nu se realizeze în mod arbitrar și aleatoriu, ci cu respectarea dreptului la apărare al persoanei în cauză și cu respectarea echilibrului între principiul majorității parlamentare și principiul configurației politice.

„Spiritul Constituției României înclină în sensul existenței unor garanții speciale împotriva demiterii nejustificate (art. 64 din Constituția României prevede că președintele Senatului se alege pe durata mandatului Camerei). în plus, ar trebui să existe o procedură de contestare a deciziei de revocare (CCR reține că: «statutul președintelui Senatului, distinct de statutul celorlalți membri ai Biroului permanent, implică un plus de exigență în reglementarea revocării acestuia înainte de expirarea mandatului»). Nu în ultimul rând, mandatul si durata mandatului Președintelui Senatului sunt de natură constituțională și orice suprimare arbitrară a acestuia contravine art. 2 alin. (2) din Constituția României, care stipulează că niciun grup și nicio persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu. Mai mult, jurisprudența Curții Constituțională ofere argumente în sensul că Parlamentul nu poate suprima durata unui mandat care este de rang constituțional (Decizia nr. 58/2021)”, se mai arată în sesizare.

Plenul Senatului a revocat-o, marţi, pe Anca Dragu (USR) din funcţia de preşedinte al acestui for legislativ. Revocarea, solicitată de noua majoritate PNL – PSD – UDMR, s-a făcut prin vot secret, cu cartele. Au fost înregistrate 82 de voturi „pentru”, 24 „împotrivă” (USR) şi 9 abţineri (AUR).

Liderul PNL Florin Cîțu a fost ales noul președinte al Senatului.

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media.ro