USR PLUS: Senatorii PSD, PNL şi UDMR au votat astăzi împotriva transparenţei / Iniţiativa legislativă pentru transparenţa decizională a fost respinsă

Reprezentanţii USR PLUS susţin că senatorii PSD, PNL şi UDMR au votat împotriva unei iniţiative legislative pentru transparenţa decizională, aceasta fiind respinsă. „Mergem înainte: proiectul va ajunge în Camera Deputaţilor. Vom lupta în continuare pentru drepturile cetăţenilor”, a declarat deputatul USR PLUS Diana Buzoianu, unul dintre iniţiatorii proiectului, transmite News.ro.

„Senatorii PNL, PSD, UDMR au votat astăzi împotriva iniţiativei legislative pentru modificarea legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională pentru optimizarea participării cetăţeneşti la procesul de adoptare a proiectelor de acte normative.

Doar cei 25 de senatori USR PLUS au votat împotriva raportului de respingere, ceilalţi 89 de senatori care au votat (PSD, PNL, UDMR) votând pentru aprobarea raportului de respingere”, arată USR PLUS, într-un comunicat de presă transmis luni.

Co-iniţiatorii proiectului sunt parlamentarii Diana Buzoianu, Sabin Sărmaş, Oana Cambera, Cătălin Teniţă şi Monica Berescu, alături de zeci de parlamentari din grupurile parlamentare USR PLUS şi PNL care susţin iniţiativa.

„Trebuie să recâştigăm încrederea cetăţenilor! Dacă ne folosim prezenţa în Parlament pentru a bloca tot, pentru a ne asigura că România nu evoluează nu vom cunoaşte niciodată o Românie mai bună. Votul de astăzi este o ruşine pentru senatorii PSD, PNL şi UDMR. Mergem înainte: proiectul va ajunge în Camera Deputaţilor. Vom lupta în continuare pentru drepturile cetăţenilor”, a declarat deputatul USR PLUS Diana Buzoianu, unul dintre iniţiatorii proiectului.

Conform USR PLUS, principalele prevederi ale proiectului de modificare a legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională se referă la:

– Crearea unei platforme naţionale de transparenţă decizională, aceasta reprezentând platforma electronică unică, publică, stabilită la nivel naţional, în care toate autorităţile administraţiei publice locale şi centrale publică toate proiectele actelor normative.

– Îmbunătăţirea calităţii documentelor publicate în format editabil, odată descărcate, această condiţie fiind aplicată tuturor site-urilor instituţiilor publice. Astfel, cetăţenii, societatea civilă şi membrii instituţiilor pot prelua cu uşurinţă informaţia distribuită.

– Autorităţile publice care au resursele necesare precum accesul la internet vor desfăşura şedinţele publice de dezbateri a proiectelor de acte normative şi în mediul online, acestea fiind accesibile live de pe site-ul tuturor instituţiilor.

Potrivit sursei citate, implementarea modificărilor asupra legii nr. 52/2003 va avea drept rezultat îmbunătăţirea transparenţei decizionale, astfel incat România se va alătura unui trend european în acest sens şi poate sa devină un exemplu de bune practici la acest capitol.

Concret, există cel puţin trei categorii de beneficiari pentru care îmbunătăţirea transparenţei decizionale joacă un rol esenţial: cetăţenii activi care îşi doresc să contribuie la o societate condusă după reguli clare, corecte, care să reflecte interesele comunităţii; ONG-urile şi grupurile civice care de ani de zile se implică cu pasiune şi determinare în realizarea proiectelor la nivel local şi naţional, în protejarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor; specialiştii care au cunoştinţele necesare şi, nu de puţine ori, şi dorinţa de a ajuta la redactarea unor proiecte de acte normative care să fie implementate cu succes.

USR PLUS arată că România a început procesul transparentizării activităţii administraţiei publice locale şi centrale, realitate ce se reflectă inclusiv prin adoptarea şi implementarea legilor nr. 544/2001 privind accesul la informaţii de interes public, precum şi legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională.

„Aceste instrumente legislative au devenit realitate pentru a reflecta, încă o dată, faptul că în centrul activităţii administraţiei publice trebuie să fie cetăţeanul. Este greu de perceput un asemenea obiectiv fără a exista o informare permanentă a cetăţenilor, fără ca aceştia să cunoască clar ce decizii sunt luate cu impact asupra vieţii lor, dar, mai ales, fără implicarea lor concretă în momentul luării acestor decizii.

Cu toate că în România drepturile cetăţeneşti provenite din implementarea legii 52/2003 sunt în vigoare de aproximativ două decenii, în prezent participarea cetăţenilor la procesul decizional rămâne una fragmentată şi inaccesibilă în practică pentru multe categorii de români”, menţionează reprezentanţii formaţiunii.

Sursa Foto: Inquam Photos/ Autor: Octav Ganea