Utilizarea cardurilor bancare, sănătate sau timp liber – peste 400 de exemple de inițiative ale Uniunii Europene cu impact în viața de zi cu zi pe platforma „Ce face UE pentru mine”

Site-ul interactiv multilingv Ce face Europa pentru mine, creat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European, prezintă sute de documente scurte, ușor de citit, care oferă exemple ale influenței pozitive pe care UE o are în viața oamenilor, arată informațiile de pe site-ul PE.

Utilizatorii pot găsi cu ușurință informații concrete despre ce face Europa pentru regiunea lor, pentru profesia lor sau felul în care aleg să își petreacă timpul liber. Aproximativ 2.000 de documente sunt disponibile pentru a fi citite, partajate sau reutilizate ca pagini online sau ca fișiere PDF.

În prima secțiune a site-ului, „În regiunea mea”, utilizatorii pot găsi informații despre proiectele europene finanțate din jurul lor selectând locul în care ei și familiile lor locuiesc sau lucrează. Această secțiune cuprinde peste 1 700 de locuri din fiecare parte a Uniunii Europene. Există, de asemenea, o nouă funcționalitate care permite vizualizarea unor proiecte individuale (ca „pin” pe hartă).

În secțiunea „În viața mea”, utilizatorii pot alege din 400 de exemple (mai multe sunt în pregătire) pentru a descoperi impactul pe care UE îl are, de exemplu, asupra familiilor, asistenței medicale, hobby-urilor, călătoriilor, securității, alegerilor consumatorilor și drepturilor sociale.

Exemple:

„Persoanele care trăiesc în orașe cu aer poluat”

Un studiu recent al Agenției Europene de Mediu a confirmat că poluarea aerului rămâne o preocupare majoră pentru europeni. El a evidențiat că, în 2021, 97 % din populația urbană a fost expusă la concentrații de particule fine în suspensie peste nivelul orientativ stabilit de Organizația Mondială a Sănătății.

Însă amenințarea poluării invizibile nu este nouă. În anii ’70, mașinile degajau an de an 200 000 de tone de plumb toxic în atmosferă, crescând concentrațiile de plumb în organismele locuitorilor de la orașe la niveluri de 600 de ori mai mari decât cele din epoca preindustrială.

De atunci, calitatea aerului s-a îmbunătățit în mod semnificativ, deși numărul de autoturisme (una dintre principalele cauze ale poluării atmosferice urbane) este cu mult mai mare decât a fost vreodată. O mare parte din merit revine legislației Uniunii Europene, care a impus standarde mai stricte pentru diverse tipuri de poluanți, inclusiv pentru oxizii de azot și dioxidul de sulf. De exemplu, noile standarde Euro 7 vor asigura controale mai bune pentru a reduce poluanții atmosferici și emisiile de particule fine provenite de la toate vehiculele noi.”

• Mai multe detalii, în secțiunea „Locul în care trăiesc”

”Persoanele cu alergii alimentare” 

Poate dvs. sau copilul dvs. vă numărați printre cei peste 17 milioane de europeni care suferă de alergii alimentare? Atunci înțelegeți cât de grav poate fi impactul lor asupra vieții de zi cu zi. Reacțiile alergice pot fi cauzate de multe tipuri de alimente. Ouăle, arahidele și laptele de vacă sunt alergeni bine cunoscuți, dar este posibil să fii alergic și la alimente cum ar fi bananele, peștele sau ierburile aromatice.

Iar a încerca să eviți acești alergeni cere eforturi permanente. Mulțumită Uniunii Europene, aveți dreptul să fiți mai bine informat(ă) despre potențialii alergeni din alimentele pe care le cumpărați. Legislația europeană pentru informarea consumatorilor despre produsele alimentare este clară: toate produsele alimentare ambalate trebuie să includă în lista de ingrediente informații despre toți alergenii pe care îi conțin. Primii 14 dintre cei mai des întâlniți alergeni alimentari trebuie scriși folosind caractere sau stiluri speciale ori pe un fond de culoare deosebită. Pentru produsele alimentare care nu sunt preambalate, țările Uniunii pot adopta propriile lor reguli de afișare a informațiilor despre substanțele care produc alergii. Dacă nu au reguli proprii, ele trebuie să aplice normele europene.

• Mai multe detalii, în secțiunea „Ce mănânc și ce beau”

„Utilizatorii de carduri bancare

Știați că, în Uniunea Europeană, operațiunile de plată cu cardul sunt forma cea mai răspândită de plată fără numerar și totalizează 2,3 mii de miliarde de euro pe an? Grupurile de crimă organizată iau adesea în vizor aceste operațiuni, obținând aproximativ 1,5 miliarde de euro pe an din fraude cu carduri bancare. Victimele suferă pierderi financiare și se confruntă adesea cu furtul de identitate. Pentru a le accesa fondurile, infractorii le utilizează datele personale, adică informații precum numele, data nașterii sau numerele de cont.

Frauda cu cărți de credit, frauda bancară online și furtul de identitate sunt o problemă din ce în ce mai mare pentru persoanele din Uniune. Infractorii au tendința să folosească mai multe tehnici, precum skimmingul (copierea benzii magnetice a unui card) sau utilizarea abuzivă a terminalelor din punctele de vânzare. Ei se adaptează rapid și la noile tehnologii, pe care le adoptă imediat. Pe măsură ce cărțile de credit mai sigure, dotate cu un cip integrat, sunt tot mai răspândite, infractorii comit tot mai des fraude unde cardurile nu trebuie prezentate fizic.

Pentru a proteja publicul, Uniunea a luat măsuri de prevenire și descurajare a acestor infracțiuni. În 2019, ea și-a actualizat legea privind combaterea fraudei și a falsificării plăților fără numerar, adaptându-se la noile evoluții în domeniu. Astfel, a extins legislația pentru a include plățile electronice, a îmbunătățit asistența oferită victimelor și a contribuit la prevenirea fraudei pe internet și informatice. Prin urmare, fraudele cu carduri bancare au scăzut considerabil în ultimii ani în Europa. Normele europene pentru serviciile de plată sunt în vigoare din 2018 și au ajutat tranzacțiile de plată să devină mai sigure, îmbunătățind drepturile consumatorilor. În 2023, Comisia Europeană a propus revizuirea acestor norme pentru a combate mai eficient frauda și pentru a vă proteja mai bine atunci când plătiți cu cardul.”

• Mai multe detalii, în secțiunea „Banii mei”