Va aduce Trump pacea în Gaza? Mizele majore ale întâlnirii cu Netanyahu

Președintele Donald Trump are o șansă mare de a-și aduce contribuția la o pace permanentă în Fâșia Gaza, cu condiția să-l convingă pe premierul israelian Benjamin Netanyahu că, dacă acordul de încetare a focului eșuează și războiul cu Hamas reîncepe, SUA nu vor mai fi implicate. Cei doi lideri se întâlnesc la Casa Albă marți, în prima vizită a unui lider străin la Washington în al doilea mandat al lui Trump.

O vizită crucială

Prim-ministrul Netanyahu a ajuns în Statele Unite duminică seara pentru o întâlnire cu președintele Trump, sperând să restabilească relațiile cu Washingtonul după tensiunile cu administrația anterioară, condusă de Joe Biden, din cauza războiului din Gaza.

Conflictul din enclava palestiniană a început după ce, la 7 octombrie 2023, gruparea teroristă Hamas – care controlează fâșia – a lansat un asalt surpriză împotriva teritoriului israelian.

În fazele inițiale ale atacului, desfășurat chiar în ziua în care se marca sărbătoarea evreiască Simchat Tora, gruparea teroristă a lansat mii de rachete Qassam și drone în încercarea de a copleși sistemul de apărare antirachetă și a masca incursiunea militanților săi pe teritoriul israelian. Potrivit experților, valul inițial de atacuri cu rachete din partea grupului terorist a fost mai mare decât orice s-a văzut în amintirea recentă în conflictele militare repetate dintre Israel și Hamas.

Gruparea militantă palestiniană a trimis apoi câteva mii de luptători în Israel în cea mai mare escaladare a conflictului dintre cele două părți din ultimele decenii. Folosind parapante, bărci, motociclete și alte vehicule, teroriștii s-au infiltrat în Israel cu un singur scop aparent: uciderea și răpirea israelienilor, militari și civili deopotrivă.

Sub acoperirea miilor de rachete lansate, militanții grupării teroriste au reușit să penetreze bariera puternic fortificată dintre cele două tabere. Mai mult de 1.400 de israelieni au fost uciși și alte peste 3.000 răniți în atacul coordonat lansat de Hamas, în timp ce alți 251 de israelieni și cetățeni străini au fost luați ostatici de teroriștii palestinieni.

Imediat după atacul terorist, forțele armate israeliene au lansat o ofensivă de amploare în enclava palestiniană. Conform Ministerului Sănătății din Gaza, care este sub controlul Hamas și ale cărui statistici nu pot fi verificate independent, de la începutul conflictului până în prezent, peste 46.000 de palestinieni au fost uciși, majoritatea fiind civili, inclusiv peste 13.000 de copii. Aproximativ 110.000 de persoane au fost rănite, multe suferind dizabilități permanente. În ceea ce privește strămutările, aproape întreaga populație a Fâșiei Gaza, estimată la aproximativ 1,9 milioane de persoane, a fost forțată să-și părăsească locuințele.

Netanyahu, primul lider străin care îl vizitează pe Trump de la inaugurarea acestuia luna trecută, a mers în Statele Unite în contextul în care armistițiul de șase săptămâni din Gaza încă rezistă, iar negocierile pentru o a doua fază sunt așteptate să înceapă săptămâna aceasta.

“Deciziile pe care le-am luat în acest război au schimbat deja fața Orientului Mijlociu,” a declarat șeful executivului de la Ierusalim înainte de plecarea spre SUA.

“Deciziile noastre și curajul soldaților noștri au redesenat harta. Dar cred că, lucrând îndeaproape cu președintele Trump, o putem redesena și mai mult și într-un mod benefic,” a adăugat Netanyahu.

Întâlnirea cu Trump este programată pentru marți.

Reuters a reamintit că, în mandatul său anterior, Trump i-a oferit lui Netanyahu o serie de succese, inclusiv mutarea ambasadei SUA la Ierusalim și semnarea Acordurilor Abraham, care au normalizat relațiile dintre Israel și mai multe state arabe, printre care Emiratele Arabe Unite și Bahrain.

Noua Administrație Trump include mai mulți susținători ai Israelului, care se așteaptă să sprijine extinderea coloniilor israeliene în Cisiordania ocupată și să reziste presiunilor internaționale legate de războiul din Gaza.

Conflictul, care a atras și mișcarea Hezbollah susținută de Iran în sudul Libanului, a bulversat regiunea, cu potențialul de a aduce și mai multe schimbări, au afirmat comentatorii americani.

Pe lângă armistițiu, discuțiile dintre Trump și Netanyahu sunt așteptate să se concentreze asupra Arabiei Saudite și Iranului, care anul trecut a lansat sute de rachete și drone împotriva Israelului.

Trump a retras SUA dintr-un acord nuclear internațional cu Teheranul în 2018, iar atât el, cât și Netanyahu au promis că vor împiedica Iranul să dezvolte arme nucleare. Între timp, în Iran au crescut temerile că liderul american i-ar putea da undă verde lui Netanyahu pentru a ataca siturile nucleare ale republicii islamice.

Ambii lideri au încercat, de asemenea, să includă Arabia Saudită în noile aranjamente regionale, construite pe baza Acordurilor Abraham, despre care Trump a spus că se așteaptă ca Riadul să le îmbrățișeze. Arabia Saudită a promis, de asemenea, un pachet de investiții în SUA, pe care Trump vrea să-l ducă la un trilion de dolari.

Pentru Netanyahu, a cărui izolare internațională din cauza războiului din Gaza a fost subliniată de un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) pentru presupuse crime de război, vizita în America oferă o oportunitate de a-și consolida credibilitatea diplomatică la Washington, care s-a pronunțat ferm împotriva CPI.

În ciuda sprijinului fostului președinte Biden pentru Israel în timpul războiului din Gaza, relațiile au fost adesea tensionate, iar Netanyahu nu a mai vizitat Casa Albă de la revenirea sa în funcție la sfârșitul anului 2022.

Planul lui Netanyahu

Vorbind despre întâlnirea dintre Trump și Netanyahu de la Washington, Axios a scris că ea este crucială pentru viitorul Fâșiei Gaza. Viitorul acordului privind eliberarea ostaticilor din Gaza și încetarea focului depinde de rezultatul dintre cei doi lideri, au afirmat analiștii.

Axios a scris că Netanyahu a acceptat cu reticență să avanseze cu prima fază a acordului dintre Israel și Hamas. Familiile ostaticilor și negociatorii israelieni se tem că nu va urma și a doua fază, deoarece premierul israelian luptă pentru supraviețuirea sa politică la Ierusalim.

Oficiali israelieni au declarat pentru Axios că Netanyahu așteaptă să vadă poziția lui Trump cu privire la a doua fază a acordului – care ar trebui să ducă la un armistițiu permanent și la retragerea completă a forțelor israeliene din Gaza – înainte de a lua o decizie.

Negocierile indirecte dintre Israel și Hamas privind a doua fază ar trebui să înceapă luni. Însă există deja un blocaj major: Hamas dorește încheierea războiului și menținerea controlului asupra Fâșiei Gaza, în timp ce Israelul se opune opririi războiului atât timp cât Hamas rămâne la putere în enclavă.

Oficialii israelieni spun că Netanyahu speră să influențeze poziția lui Trump și să-l convingă să sprijine planurile sale pentru războiul din Gaza.

Un oficial israelian a avertizat că, dacă Netanyahu decide să nu avanseze cu a doua fază a acordului, consecința ar putea fi cel puțin încă un an de război în Gaza, în încercarea de a înlătura Hamas.

Oficialii israelieni au afirmat de altfel că negocierile nu vor începe luni, așa cum era prevăzut în acord, deoarece Netanyahu a decis să nu trimită echipa de negociere la Doha înainte de întâlnirea sa cu Trump, programată pentru marți.

Biroul prim-ministrului israelian a anunțat că Netanyahu a discutat sâmbătă la telefon cu trimisul Casei Albe, Steve Witkoff.

“Au convenit ca negocierile privind a doua etapă a acordului pentru ostatici să înceapă la întâlnirea lor de luni de la Washington, a 16-a zi a acordului, în cadrul căreia vor fi discutate pozițiile Israelului.”

Biroul prim-ministrului israelian a precizat că, mai târziu în cursul săptămânii, Witkoff va discuta cu premierul Qatarului și directorul serviciilor de informații egiptene, care acționează ca mediatori în negocieri.

“Ulterior, el va discuta cu prim-ministrul pașii necesari pentru avansarea negocierilor, inclusiv stabilirea datelor pentru plecarea delegațiilor la discuții,” a mai precizat biroul lui Netanyahu.

Potrivit surselor Axios, Netanyahu trebuia să aibă o întâlnire sâmbătă seara cu liderii echipei de negociere – directorul Mossad, David Barnea, directorul Shin Bet, Ronen Bar, și generalul-maior Nitzan Alon din Forțele de Apărare Israeliene.

Un oficial israelian de rang înalt a declarat că echipa de negociere intenționa să-i prezinte lui Netanyahu un plan pentru începerea discuțiilor privind a doua fază a acordului, într-un efort de a îndrepta negocierile cu Hamas într-o direcție pozitivă.

Cu puțin timp însă înainte de începerea întâlnirii, Netanyahu a anulat-o. El l-a trimis pe consilierul său militar, generalul-maior Roman Goffman, să informeze echipa de negociere că a decis să nu trimită momentan o delegație în Qatar.

“Netanyahu a luat această decizie fără măcar să aibă o discuție cu echipa de negociere și fără să le asculte punctul de vedere. Preferă să nu facă nimic până la întâlnirea cu Trump,” a spus oficialul israelian.

Decizia lui Netanyahu de a nu trimite delegația în Qatar vine la două zile după ce le-a informat pe liderii echipei de negociere că ministrul pentru Afaceri Strategice, Ron Dermer, un apropiat al său, va prelua rolul de negociator-șef, au declarat doi oficiali israelieni.

Oficialii spun că Netanyahu consideră că negocierile privind a doua fază a acordului sunt mai degrabă de natură politică și strategică și sunt direct legate de planul său pentru “ziua de după” în Gaza, la care Dermer a lucrat.

Netanyahu a spus că negocierile vor fi purtate în principal cu Steve Witkoff, omologul lui Dermer.

Însă unii oficiali israelieni cred că Netanyahu încearcă să aibă control total asupra negocierilor și să marginalizeze rolul șefilor serviciilor de securitate și informații.

Un oficial israelian de rang înalt a declarat că directorul Mossada și cel al Shin Bet l-au avertizat pe prim-ministru că această schimbare ar putea afecta negocierile privind a doua fază a acordului, subliniind că discuțiile nu sunt cu SUA, ci cu Hamas prin intermediul Qatarului și Egiptului.

“Negocierile serioase privind faza a doua vor începe cu adevărat doar după ce Bibi se întâlnește cu Trump,” a declarat un oficial israelian de rang înalt. “Până atunci, nu se va întâmpla nimic semnificativ.”

În acest context, Associated Press s-a referit și ea la “viitorul politic al lui Netanyahu” care este “la fel de fragil ca și armistițiul” cu Hamas.

Partenerii săi din coaliția de dreapta, în special ministrul de Finanțe, Bezalel Smotrich, au amenințat că vor răsturna guvernul dacă nu va relua războiul Israelului în Gaza, atunci când armistițiul de șase săptămâni cu Hamas va expira la începutul lui martie, au scris analiștii.

Aceasta după ce ministrul Securității Naționale, politicianul de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir, și-a retras partidul din coaliția lui Netanyahu, lăsându-l pe prim-ministru cu o majoritate diminuată în parlament.

Plecarea lui Smotrich din guvern i-ar lua lui Netanyahu majoritatea parlamentară, ceea ce ar declanșa aproape cu certitudine noi alegeri.

“Dacă, Doamne ferește, războiul nu va fi reluat, voi răsturna guvernul,” a spus Smotrich.

Aceasta l-ar putea pune pe Netanyahu într-o poziție dificilă, între aliații săi de acasă și un președinte american care afirmă că vrea să pună capăt războaielor din regiune.

Trump, omul care aduce pacea?

Cu Netanyahu presat de timp și de aliații de dreapta de la Ierusalim, Trump ar putea fi un factor decisiv.

Chiar înainte de a prelua funcția, Trump l-a presat pe Netanyahu să ajungă la un acord de încetare a focului, iar implicarea trimisului său în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, pare să fi fost esențială pentru încheierea acordului.

În prima zi a celui de-al doilea mandat al lui Trump, republicanul a dat semnale amestecate despre ce ar putea urma.

În discursul său de inaugurare, el s-a descris ca “un pacificator și un unificator.” Ulterior, republicanul a spus însă că nu are încredere că armistițiul va rezista. “Nu este războiul nostru. Este războiul lor,” a afirmat el.

De partea sa, Witkoff a afirmat recent că Trump dorește ca prima fază a armistițiului să aibă succes, pentru ca părțile să poată continua discuțiile pentru faza a doua. “Aceasta este directiva lui și asta vom face,” a spus emisarul lui Trump.

Opinie exprimată și de Mike Waltz, consilierul pentru securitate națională a lui Trump, care la mijlocul lunii ianuarie le-a spus familiilor ostaticilor americani-israelieni aflați în mâinile Hamas că Administrația Trump este angajată să se asigure că toate fazele acordului de eliberare a ostaticilor și armistițiului din Gaza sunt implementate atât de Israel, cât și de Hamas.

Cum ar putea, totuși, să aducă Trump pacea în Gaza? Potrivit celor de la TIME, președintele american – confruntat cu perspectiva ca Netanyahu, presat de aliații duri din guvern, să fie tentat să reia războiul dacă este convins că Biroul Oval îl susține – ar trebui să își pună întregul sprijin în a pune capăt definitiv războiului și să-i spună clar lui Netanyahu că, dacă armistițiul se destramă și războiul reîncepe, SUA nu vor fi implicate.

Trump este și el presat de timp. Așa cum am menționat anterior, nici Netanyahu, nici partenerii săi din coaliție nu par să dorească ca războiul să se încheie.

În spatele ușilor închise, Netanyahu ar fi asigurat membrii extremiști ai coaliției sale că războiul va continua cu sprijinul SUA, în cazul în care negocierile pentru o încetare permanentă a războiului vor eșua.

Dar o revenire la lupte în Gaza ar deveni o povară pentru Trump, la fel cum a fost pentru Joe Biden, și ar contraveni intereselor SUA, a scris TIME.

Din mai multe motive. În primul rând, există puține dovezi că războiul va atinge scopurile enunțate de Netanyahu: distrugerea regimului Hamas în Gaza și eliberarea tuturor ostaticilor. Distrugerea fâșiei palestiniene și uciderea unei părți din conducerea Hamas până acum nu au dus la niciunul dintre aceste obiective. Hamas rămâne forța politică și militară dominantă din enclavă, iar fostul secretar de Stat Antony Blinken a declarat recent că Hamas a recrutat aproape la fel de mulți combatanți cât a pierdut în 15 luni de război.

În al doilea rând, reluarea luptelor ar distrage Administrația Trump de la efortul său de a se concentra asupra Chinei, cea mai mare amenințare geopolitică pentru SUA.

În al treilea rând, conflictul din Gaza ar putea, de asemenea, să ajute la atragerea SUA într-un război cu Iranul, lucru care ar fi o eroare strategică pentru regiune și ar sufoca resursele aparatului de politică externă al SUA. Asta după ce războaiele din Ucraina și Israel au pus deja presiune asupra stocurilor critice de arme ale Americii, iar reducerea acestora în continuare subminează descurajarea și pregătirea în alte teatre de conflict.

În acest context, analiștii americani cred că Trump dispune de putere de negociere asupra Israelului. Armele americane -18 miliarde de dolari în ajutor militar sub forma unor sisteme rare de apărare antirachetă și a personalului american în Israel pentru a le opera, plus protecție diplomatică la ONU – au ajutat statul evreu să ducă războiul din Gaza.

Administrația Trump a folosit deja influența puternică pe care o are presându-l pe Netanyahu să accepte un acord care fusese pe masă de luni de zile, potrivit Financial Times. TIME crede că liderul american ar trebui să-i transmită clar lui Netanyahu că sprijinul SUA pentru acest război s-a încheiat; dacă Netanyahu decide că războiul este esențial pentru el, SUA ar trebui să înceteze să-l finanțeze.

Fără îndoială că susținătorii duri ai lui Netanyahu de la Washington ar vedea acest lucru ca pe o trădare. “Dar Trump și America nu au niciun interes să fie conduși înapoi într-o campanie israeliană costisitoare politic și dubioasă din punct de vedere militar. Armistițiul este extrem de popular printre americani și există puține motive să credem că Israelul a descoperit formula secretă pentru a înfrunta în sfârșit Hamas și a elibera ostaticii,” au afirmat comentatorii de peste ocean.

TIME a scris că, pentru prea mult timp, SUA a aruncat bani și arme în Orientul Mijlociu, rezolvând puține probleme și creând altele noi. Ultimii 15 ani nu au fost diferiți.

Trump are însă oportunitatea de a schimba asta. Așa cum a spus în discursul său inaugural, “vom măsura succesul nostru nu doar prin bătăliile pe care le câștigăm, dar și prin războaiele pe care le încheiem -și poate cel mai important, războaiele în care nu intrăm niciodată. Moștenirea mea de care voi fi cel mai mândru va fi aceea de pacificator și unificator.”

Va reuși însă Trump să se țină de această promisiune și să aducă pacea permanentă după 15 luni de confruntări violente între Israel și Hamas? Sau influența lui Netanyahu va fi atât de puternică încât premierul israelian, presat de aliații săi de acasă, îl va convinge pe președintele american să-i mai acorde o șansă și să-l susțină până la capăt, pentru a-și atinge obiectivele (aparent nerealiste): eliminarea completă a teroriștilor Hamas și aducerea acasă a tuturor ostaticilor din fâșie? Întâlnirea de la Washington de marți ne va arăta dacă Trump pacificatorul va prevala în fața lui Netanyahu războinicul.

Surse: Reuters, ABC News, The Guardian, Axios, AP, TIME, Washington Post, South China Morning Post, Defense News, Financial Times, CBS News, X