Va fi Vladimir Putin judecat pentru crimele de război din Ucraina? De ce este o misiune dificilă, dar nu imposibilă

Curtea Penală Internațională (CPI), tribunale din Ucraina sau justiția din țări terțe ar putea să încerce să-i pună sub acuzare pe președintele Vladimir Putin și pe alți lideri de la Moscova pentru crime de război comise de forțele ruse în războiul din Ucraina, însă judecarea lor va fi un proces complicat, care ar putea să dureze ani de zile și să nu se încheie neapărat cu condamnarea lor la închisoare, susțin experții juridici. Omul forte de la Kremin, cel care a ordonat invadarea Ucrainei la 24 februarie, a fost acuzat de președintele american Joe Biden că este un „criminal de război,” opinie susținută și de alți lideri străini.

Putin și Rusia, acuzate

Administrația de la Washington a declarat miercuri în mod oficial că forțele ruse au comis crime de război în Ucraina, dar s-a abținut să afirme tranșant dacă și când președintele Putin ar putea fi tras la răspundere.

• „Am fost șocați de imaginile cu forțele și bombardamentele rusești care lovesc locuri civile din Mariupol, inclusiv maternitatea, un muzeu și o școală de artă. Națiunile Unite și alți observatori au confirmat sute de morți în rândul civililor și credem că numărul exact al morților civili va fi de ordinul miilor,” a declarat ambasadorul american pentru Justiția Penală Globală, Beth Van Schaack.

Comentariile ambasadorului au venit la doar câteva minute după ce secretarul de stat Antony Blinken a anunțat că departamentul său a evaluat oficial că forțele ruse au comis crime de război în Ucraina.

Ambasadorul nu a comentat dacă acest lucru înseamnă că Putin, în calitate de comandant șef al forțelor ruse, va fi tras la răspundere, adăugând că acest lucru va rămâne la latitudinea instanțelor de judecată. „Există doctrine în temeiul dreptului internațional și al dreptului intern care pot ajunge până la vârful lanțului de comandă,” a afirmat Schaack, spunând că desemnarea lui Putin drept criminal de război „ar depinde de o instanță care are jurisdicție.”

Săptămâna trecută, într-o declarație care a provocat furia oficialilor de la Kremlin, Biden l-a numit pe Putin „criminal de război”. Vineri, în timpul unei întâlniri pe care a avut-o cu soldații americani desfășurați în Polonia, liderul american a folosit din nou expresia „criminal de război” pentru a-l descrie pe președintele rus.

O poziție similară a adoptat și Senatul de la Washington, care la 15 martie a adoptat în unanimitate o rezoluție prin care îl acuză pe președintele rus ca fiind „criminal de război”, o demonstrație rară de unitate politică în Congresul american, profund divizat de ani de zile. Rezoluția, prezentată de senatorul republican Lindsey Graham și susținută de senatorii ambelor partide, încurajează Curtea Penală Internațională și alte națiuni să vizeze armata rusă în orice anchetă legată de crimele de război comise în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.

Miercuri, Blinken a adoptat o poziție similară cu cea a liderului de la Casa Albă și a Senatului SUA, afirmând:

• „Săptămâna trecută, am repetat declarația președintelui Biden, bazată pe nenumăratele relatări și imagini cu distrugeri și suferință pe care le-am văzut cu toții, că crime de război au fost comise de forțele lui Putin în Ucraina. Am remarcat atunci că țintirea deliberată a civililor este o crimă de război. Am subliniat că Departamentul de Stat și alți experți ai guvernului SUA au documentat și evaluează potențiale crime de război în Ucraina. Astăzi, pot anunța că, pe baza informațiilor disponibile în prezent, guvernul SUA susține că membrii forțelor Rusiei au comis crime de război în Ucraina. Evaluarea noastră se bazează pe o analiză atentă a informațiilor disponibile din surse publice și de informații”.

În ciuda declarațiilor tranșante făcute, Departamentul de Stat nu a desemnat însă oficial nicio persoană implicată în invazia din Ucraina drept criminal de război – nici pe Putin, nici pe altcineva.

În plus, oficialii Departamentului de Stat nu au oferit un răspuns clar nici atunci când au fost chestionați de ziariști cu privire la modul în care SUA și comunitatea internațională îl vor trage la răspundere pe Putin și pe alți oficiali ruși, având în vedere statutul Moscovei de membru permanent în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite – lucru care îi conferă drept de veto.

Ambasadorul Schaack a spus doar că instanțele interne din Ucraina, țări terțe și Curtea Penală Internațională vor încerca să tragă Rusia la răspundere pentru crimele comise după invadarea Ucrainei.

De partea ei, Uniunea Europeană a acuzat și ea Rusia de comiterea de crime de război în Ucraina, declaraţia adoptată joi la summitul de la Bruxelles afirmând că Moscova va fi „trasă la răspundere în conformitate cu dreptul internaţional”.

• „Rusia întreprinde atacuri împotriva populaţiei civile şi vizează obiective civile, inclusiv spitale, unităţi medicale, şcoli şi adăposturi,” se arată în declaraţia Consiliului European, care a adaugat că „aceste crime de război trebuie să înceteze imediat”.

Incidentele deja documentate includ țintirea de către ruși a școlilor și spitalelor din zone rezidențiale din interiorul Ucrainei cu rachete, bombe și artilerie. Rusia este, de asemenea, acuzată că folosește muniții cu dispersie și rachete termobarice, ambele interzise prin tratatele internaționale privind armele.

Greu de judecat?

Și, totuși, cum ar putea ajunge Vladimir Putin în față justiției și care ar fi pașii necesari pentru ca liderul de la Kremlin și cei din cercul său să fie trași la răspundere pentru cele întâmplate în Ucraina, eventual în fața unui tribunal similar celui de la Nürnberg, așa cum au sugerat unele voci?

Crime de război. Experții încearcă în prezent să determine dacă rușii au comis crime de război în țara invadată. Curtea Penală Internațională de la Haga – înființată în 2002 și diferită de Curtea Internațională de Justiție (CIJ), un organism al Națiunilor Unite care examinează disputele dintre state – definește crimele de război drept „încălcări grave” ale Convențiilor de la Geneva, acorduri care stabilesc legile internaționale umanitare care trebuie urmate în timp de război. Aceste încălcări includ atacarea deliberată a civililor și atacarea țintelor militare legitime în care victimele civile ar fi „excesive,” au afirmat experții juridici, citați de Reuters. Acordurile sunt menite să îi protejeze pe cei care nu participă la lupte, cum ar fi civili, medici, soldați răniți și prizonieri de război.

URSS a ratificat Convenția de la Geneva în 1954. Rusia a revocat în 2019 recunoașterea unuia dintre protocoale, dar rămâne semnatară la restul acordurilor.

Ucraina și aliații săi occidentali au acuzat forțele ruse că vizează civili fără discriminare. De exemplu, în declarația sa de miercuri, șeful diplomației americane a afirmat:

• „De când a lansat războiul său neprovocat și nedrept, președintele rus Vladimir Putin a dezlănțuit violențe necruțătoare care au cauzat moarte și distrugere în toată Ucraina. Am văzut numeroase rapoarte credibile despre atacuri fără discriminare și atacuri care vizează în mod deliberat civili, precum și alte atrocități. Forțele Rusiei au distrus blocuri de apartamente, școli, spitale, infrastructură critică, vehicule civile, centre comerciale și ambulanțe, lăsând mii de civili nevinovați uciși sau răniți. Multe dintre locurile pe care forțele Rusiei le-au lovit au fost clar identificabile ca fiind folosite de civili”.

În acest context, reamintim că Putin a încercat în mod repetat să justifice invadarea Ucrainei, susținând că forțele sale fac parte dintr-o „operațiune militară specială,” lansată pentru a-i ajută pe etnicii ruși, despre care a susținut că au fost persecutați de guvernul ucrainean. Rusia neagă că ar fi vizat civili și spune că scopul său este „demilitarizarea și denazificarea” Ucrainei.

Posibila punere sub acuzare. Procurorul șef al CPI, Karim Khan, a declarat în această lună că a deschis o anchetă cu privire la posibile crime de război, crime împotriva umanității și genocid comise în Ucraina. Oficialul a și vizitat Kievul. Consiliul pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite a declanșat și el propria sa anchetă, în timp ce procurori din Germania, Lituania sau Polonia se pregătesc să judece suspecți ruși în instanțele lor. De asemenea, patruzeci și cinci din cei 57 de membri ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au sfidat Rusia și au aprobat planurile de a trimite o echipă de experți OSCE pentru a documenta potențialele crime de război din Ucraina.

Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, iar Moscova nu recunoaște tribunalul. Dar Ucraina și-a dat aprobarea ca CPI să examineze presupusele atrocități comise pe teritoriul său, care datează încă de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Ca urmare a acestei cereri din partea guvernului ucrainean, CPI își exercită acum jurisdicția asupra oricărei persoane suspectate de abuzuri în interiorul Ucrainei, indiferent de naționalitatea acestora, care include ucraineni, ruși și Putin însuși. (CPI este singurul tribunal global care are competența de a trage la răspundere indivizi, inclusiv soldați, luptători rebeli și șefi de stat, pentru crime de război, crime împotriva umanității, război agresiv și genocid).

Rusia poate decide să nu coopereze cu CPI, iar orice eventual proces ar fi amânat până când un inculpat este arestat. Acest lucru „nu va împiedica însă instanța internațională să își continue urmărirea penală și să emită mandate de arestare,” a declarat Rebecca Hamilton, profesoară de drept la Universitatea Americană, preluată de Reuters.

Dovedirea acuzațiilor. CPI va emite un mandat de arestare – pe numele lui Putin, al altor lideri politici ruși, al unor comandanți militari sau soldați care au luat parte la ostilități – dacă procurorii pot demonstra că există „motive rezonabile să creadă” că au fost comise crime de război. Pentru a obține o condamnare, procurorul ar trebui să dovedească vinovăția inculpatului „dincolo de orice îndoială rezonabilă,” au spus experții.

Pentru majoritatea acuzațiilor, această necesită dovedirea intenției. O modalitate de a face acest lucru ar fi ca un procuror să demonstreze că nu au existat ținte militare în zona unui atac și că acesta nu a fost un accident. Comentatorii s-au referit de exemplu la cazul teatrului din Mariupol, bombardat de forțele ruse, și unde ar fi murit peste 300 de persoane. Instituția a fost atacată deși fusese marcată clar cu cuvântul „дети” sau „Deti” –  „copii” în limba rusă -, cu litere uriașe, vizibile din cer.

• „Dacă aceasta se continuă să se întâmple iar și iar și strategia pare să fie de aceea de a viza civilii din zonele urbane, atunci aceasta poate fi o dovadă foarte puternică a intenției de a face acest lucru”, a afirmat Alex Whiting, profesor invitat la Harvard Law School.

Posibilii acuzați. O investigație privind crimele de război, desfășurată de procurorii CPI, se poate concentra pe soldații de pe front, comandanții militari și politici, precum și pe șefii de stat, în acest caz însuși Putin, au spus experții. Nicio persoană implicată în aceste crime, fie că e vorba de cel care a dat ordinul, fie că e vorba de militarii care l-au executat, nu este imună la anchetă.

Un procuror ar putea prezenta dovezi că Putin sau un alt lider rus a comis o crimă de război ordonând în mod direct un atac ilegal ori că știa că se comit crime și nu le-a împiedicat. În acest caz, vor fi emise mandate de arestare.

Astrid Reisinger Coracini, lector la Departamentul de Drept Internațional al Universității din Viena, a declarat că echipa de anchetatori va avea o misiune dificilă să prezinte dovezi care să lege crimele de pe front cu ordinele date de lideri. „Și cu cât se merge mai sus pe lanțul de comandă, cu atât (sarcina) devine mai dificilă,” a afirmat ea.

Un caz dificil. Experții juridici au spus că bombardamentele de la Mariupol asupra unei maternități și a unui teatru marcat ca adăpost pentru copii par să se încadreze în definiția crimelor de război. Dar obținerea unei condamnări poate fi dificilă.

Pe lângă provocările cu care se confruntă în dovedirea intenției în multe cazuri, precum și în legarea directă a liderilor de atacuri specifice, procurorii pot avea dificultăți în a obține dovezi, inclusiv mărturii de la martori care ar putea fi intimidați sau ar putea fi reticenți să facă declarații.

În cazul Ucrainei, procurorii vor căuta probe video și fotografice disponibile în mod public.

• „În niciun caz nu este un proces rapid. Faptul că lucrurile se mișcă deja este un semn foarte puternic”, a declarat profesoara Hamilton.

Aducerea inculpaților în fața judecătorilor poate fi, de asemenea, o sarcină complicată. În cazul Rusiei, există bariere legale semnificative. Procurorii vor avea o misiune dificilă să dovedească că Putin a ordonat personal forțelor sale să bombardeze spitale sau școli. Probabil că el a scris ordine ministrului apărării, Serghei Șoigu, și șefilor de stat major. Dar atâta timp cât Putin și acoliții săi rămân la putere, va fi extrem de greu ca ei să fie aduși în fața justiției. Și chiar dacă ar fi aduse acuzații, acestea ar fi ignorate.

Experții spun că este aproape sigur că Moscova va refuza să respecte mandatele de arestare. CPI nu are competențe de poliție, iar instanța nu judecă inculpații in absentia. La rândul său, Rusia nu recunoaște CPI și nu este obligată să predea un cetățean rus. Ea recunoaște în schimb CIJ. Dacă refuză să se conformeze hotărârii acelei instanțe, singura sancțiune este trimiterea chestiunii la Consiliul de Securitate al ONU, unde Rusia are drept de veto. Experții spun așadar că Putin și cercul său par a fi feriți de justiția internațională atâta timp cât rămân la putere la Moscova.

De aceea CPI va trebui să urmărească potențialii inculpați pentru a vedea dacă călătoresc în țări în care pot fi arestați. În această situație, un mare semn de întrebare este legat de președintele Putin și de posibilitatea ca, în cazul în care el va ajunge într-o țară care e membră a CPI, aceasta să îl rețină. Bineînțeles, cu condiția ca în acel moment să existe deja un mandat pe numele său.

O situație specială s-ar produce dacă ar exista un nou lider la Moscova, în locul lui Putin. Acesta ar putea fi presat la o adică să-l trimită pe Putin în fața judecătorilor CPI, dar un astfel de scenariu este greu de pus în practică.

„Găsirea dovezilor crimelor de război este ușoară. Aducerea făptuitorilor în fața justiției este mult mai dificilă”, a scris The Economist, referindu-se la șansele ca justiția să reușească să-l pună sub acuzare pe liderul de la Kremlin pentru cele întâmplate în Ucraina.

Nu același lucru se poate spune despre oficiali ruși din eșalonul secund. The Economist a scris că, „dacă într-o zi Putin decide să-și negocieze ieșirea din dezastrul ucrainean, țările occidentale ar putea lua în considerare ridicarea sancțiunilor în schimbul extrădării unor criminali de război ruși. Doar să nu vă așteptați să fie cei din vârf”.

Foreign Policy crede însă că aducerea lui Putin în fața justiției nu este imposibilă.

• „Pentru unii juriști internaționali, este aproape sigur că Putin va fi într-o zi inculpat pentru crime de război sau crime împotriva umanității în Ucraina, acuzații care l-ar transforma într-un paria internațional, dacă nu chiar într-un prizonier”, a afirmat revista de politică externă.
• „Va fi inevitabil ca Putin să fie inculpat la Curtea Penală Internațională. El se află în vârful lanțului de comandă în Rusia”, a declarat David Scheffer, director emerit al Centrului pentru Drepturile Internaționale ale Omului de la facultatea de drept a Universității Northwestern, care a fost primul ambasador al SUA pentru crime de război.

Precedente. Așa cum a remarcat CNN, investigațiile la Curtea Penală Internațională durează mulți ani și doar câteva condamnări au fost pronunțate până în acest moment. De exemplu, de când a fost înființată CPI, curtea a judecat 30 de cazuri, unele cu mai mulți inculpați. Judecătorii curții au condamnat cinci persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid și au achitat alte patru. Unul dintre cele mai cunoscute cazuri a fost cel al liderului rebel congolez Thomas Lubanga Dyilo, care a fost condamnat în 2012.

De asemenea, instanța a emis mandate de arestare pentru mai mulți inculpați care sunt încă în libertate, inclusiv pentru Joseph Kony, liderul unei miliții violente din Uganda.

La rândul său, Organizația Națiunilor Unite a creat în 1993 un Tribunal Penal Internațional separat pentru fosta Iugoslavie, pentru a examina presupusele crime care au avut loc în timpul războaielor balcanice. Acea instanță, care s-a închis în 2017, a formulat 161 de rechizitorii și a condamnat 90 de persoane.

Experții juridici au vorbit despre posibilitatea creării unui tribunal separat care să examineze potențialele crime de război din Ucraina, care ar putea fi făcut prin intermediul Națiunilor Unite sau printr-un tratat. Comentatorii s-au referit inclusiv la un tribunal insipirat după cazul tribunalului de la Nürnberg, care a fost creat la finele celui de-al Doilea Război Mondial pentru judecarea unor membri de vază ai conducerii politice, militare și economice din Germania nazistă.

Concluzia. Tragerea la răspundere a lui Vladimir Putin pentru crimele de război comise în Ucraina este o misiune dificilă, dar nu imposibilă. Experții cred că foarte multe lucruri vor depinde de felul în care vor evolua ostilitățile militare și cum se va termina războiul. Punerea sub acuzare și judecarea lui în acest moment sunt greu de realizat. Putin este președintele Federației Ruse, iar până în prezent nu au existat situații ca un șef de stat în exercițiu să fie extrădat pentru a fi judecat de o instanță internațională.

O eventuală înfrângere a Rusiei însă ar putea precipita izolarea lui Putin, înlăturarea lui de la putere de o grupare rivală și chiar trimiterea lui la Haga pentru a fi judecat. Presiunile pe noua conducere ar fi mari, mai ales dacă Vestul amenință că nepredarea lui ar duce la continuarea sancțiunilor care au afectat atât de mult Rusia.

La rândul său, CPI va fi într-o situație ingrată. Dacă rușii suspectați de crime, indiferent că este vorba de Putin sau un comandant de tanc, nu sunt puși sub acuzare, acest lucru ar întări percepția, deja împărtășită de mulți de pe glob, că cele mai mari puteri ale lumii, inclusiv Rusia și Statele Unite, sunt practic imune la urmărirea în instanțe internaționale pentru crime de război și alte atrocități și că justiția se aplică numai țărilor slabe.

Sau așa cum a scris un profesor de drept pentru Tampa Bay Times:

• „Dictatorii și șefii de stat – de la Augusto Pinochet (Chile) la Slobodan Milosevic (fosta Iugoslavie) la Charles Taylor (Liberia) la Omar al-Bashir (Sudan) – s-au confruntat cu procese penale pentru brutalitatea față de cetățenii lor. Este evident un câmp minat politic și o luptă dificilă pentru a aduce în fața justiției autocrații puternici. Dar, așa cum s-a demonstrat cu brio la Tribunalul de la Nürnberg, un astfel de proces juridic care tinde spre a face dreptate este exact ceea ce separă democrațiile liberale de dictaturi și regimurile fasciste”.

Surse: Reuters, Knewz.com, FoxNews, ABCNews, CNN, The Economist, Tampa Bay Times, State.gov, Sursa foto: Kremlin.ru