Va introduce Canada din nou vizele pentru români? Ce urmează după valul de cereri de azil din ultimele luni

Răspunsul cel mai simplu este foarte probabil. Avertismentele constante transmise de către autoritățile canadiene din domeniul imigrației în ultima perioadă, inclusiv într-o declarație oficială pentru G4Media.ro, sugerează că executivul de la Ottawa ia serios în calcul reintroducerea, în viitorul nu foarte îndepărtat, a obligativității vizelor pentru cetățenii români. Această ar fi însă soluția extremă, la care Canada va apela doar după ce va epuiza toate celelalte mjiloace care îi stau la dispoziție, printre care: presiunea exercitată asupra autorităților române, campanii de informare privind sistemul de imigrație din Canada și intensificarea controalelor pe aeroporturile europene.

(Sursa foto: captură din presa canadiană)

Așa cum se știe, guvernul canadian a ridicat, de la 1 decembrie 2017, obligativitatea vizelor pentru cetățenii români care călătoresc în țara frunzei de arțar. Numărul relativ mare de cereri de azil depuse de cetățeni români după această dată, comparativ cu cererile similare depuse în anii trecuți, i-a surprins pe oficialii canadieni chiar dacă aceștia anticipau o creștere a numărului de solicitări de azil și au estimat inclusiv costurile aproximative ale fenomenului (52.8 milioane de dolari* în următorii 10 ani în cazul României și Bulgariei, majoritatea sumelor fiind suportate de guvernul federal, dar și de provinciile canadiene).

În ultimele câteva luni, în repetate rânduri, diferiți reprezentanți ai guvernului federal sau ai Immigration, Refugees and Citizenship Canada (IRCC), departamentul responsabil de chestiunile privind imigrația, și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu rata neobișnuit de mare de cereri de azil depuse de cetățeni români. „În primele două luni după ridicarea vizelor, numărul de cereri de azil provenite de la cetățeni români a fost în creștere, cu un total de 418 de cereri depuse până la 31 ianuarie 2018,” a declarat pentru G4Media.ro o purtătoare de cuvânt a IRCC, Nancy Caron.

În presa canadiană au aparut deja articole despre cerșetorii apăruți pe străzile din Toronto, care susțin că sunt refugiați sirieni sau că vin din Bosnia sau România.

În comparație, în perioada ianuarie-septembrie 2017, s-au înregistrat 70 de cereri de azil, din care doar nouă au fost admise pentru a fi analizate (conform publicației Zigzag din Montreal), în timp ce, pentru 2016, Național Post a scris că s-au înregistrat în total 120 de cereri de azil din partea românilor, cu doar două cereri acceptate.

Oficialul canadian susține că guvernul de la Ottawa „a monitorizat îndeaproape trendurile privind migrația din România” după 1 decembrie 2017. Caron a ținut să precizeze și că autoritățile din Canada „privesc această situație în mod foarte serios,” în timp ce „continuăm să colaborăm îndeaproape cu partenerii noștri pentru a analiza tendințele și impactul asupra canadienilor.”

Întrebată în legătură cu zvonurile privind posibilitatea reintroducerii sistemului de vize obligatorii pentru români, Nancy Caron a afirmat: „Ca întotdeauna, Canada își rezervă dreptul de a reintroduce obligațiile de viză pentru o țară în cazul în care ridicarea acestora amenință integritatea sistemului de imigrație al Canadei sau siguranța și securitatea canadienilor.”

Înainte însă de o eventuală reintroducere a sistemului de vize obligatorii pentru cetățenii români, Canada ar putea recurge la mai multe soluții, între care:

1. Campanii de informare în România și în comunitățile de români din afara Canadei. Specialiști în domeniul imigrației consultați de către G4Media.ro susțin că nu ar fi primul caz în care autoritățile canadiene au decis să desfășoare campanii de informare în țările de unde provin solicitanți de azil sau refugiați, pentru ca aceștia să afle de la surse oficiale ce prevede legislația canadiană în acest domeniu și cine are dreptul să ceară azil în Canada.

Potrivit portalului cbc.ca, parlamentari de la Ottawa au anunțat în toamna anului trecut că urmau să meargă în Statele Unite „pentru a încerca să descurajeze solicitanți de azil din Haiti, America Centrală și din alte părți” să traverseze ilegal frontiera dintre SUA și Canada, după care să ceară statut de azilant/refugiat. Emmanuel Dubourg, membru al Parlamentului din provincia Quebec, a afirmat atunci că recurge la mesaje directe și la canale media sociale pentru a le comunica celor care se gândesc să ajungă în Canada cu scopul de a cere azil că țara frunzei de arțar are „o lege a imigrației robustă și că trebuie să folosească canalele corecte pentru a ajunge în Canada.”

De asemenea, diplomați canadieni au apelat la diferite organizații non-guvernamentale, politicieni și asociații comunitare din New York, Florida și California, acolo unde se află grupuri importante de cetățeni din Haiti, El Salvador, Honduras, Nepal, Nicaragua, Somalia, Sudan, Sudanul de Sud, Yemen și Siria, care sunt amenințați cu pierderea „statutului de protecție temporar” (TPS) oferit de americani.

Nu este așadar exclus ca în perioada următoare autoritătile canadiene să recurgă la campanii similare în presa scrisă, la radio, televiziune sau în spațiul digital pentru a-i descuraja pe românii care vor să ceară azil în Canada.

2. Canada va continua să preseze autoritățile române de la București și diplomații români din Canada. De exemplu, ziarul Național Post relata în februarie 2018  despre faptul că ambasadorul român la Ottawa a avut o discuție cu oficiali canadieni din domeniul imigrației. „Colaborează îndeaproape cu noi,” a declarat atunci Paul MacKinnon, ministru asistent adjunct în cadrul Departamentului pentru Imigrație și Cetățenie. Oficialul a vorbit și despre așa-numita „perioadă de grație” de 12 luni, în care autoritățile vor monitoriza rata cererilor de azil, după care vor decide dacă vor reintroduce vizele obligatorii. Autoritățile canadiene nu au specificat însă care este numărul cererilor de azil care va declanșa o revizuire a politicii de imigrație în această chestiune și au refuzat constant să vorbească despre un plafon pe care l-au stabilit.

3. Canada își va intensifica colaborarea în această chestiune cu autoritățile române, dar și europene. Mulți dintre solicitanții români de azil au ajuns în Canada plecând de pe aeroporturi din Uniunea Europeană. Purtătoarea de cuvânt a IRCC a precizat, de altfel, pentru G4Media.ro că țara sa „va continua să lucreze împreună cu România și partenerii europeni pentru a găsi mijloace de a rezolva această problemă.”

În acest context, una dintre soluții este intensificarea controalelor pentru pasagerii care zboară de pe aeroporturile europene spre destinații din Canada. Soluția nu este nouă. De ani de zile, pasagerii care zboară din orașele din Uniunea Europeană spre Statele Unite trec printr-un control suplimentar de securitate implementat de către autoritățile americane. Iar Canada are o politică similară. Publicația canadiană The Star scria de altfel în mai 2017 că avocați și reprezentanți ai asociaților pentru apărarea drepturilor omului s-au plâns de faptul că pasageri romi din Ungaria, Republica Cehă și Slovacia au fost împiedicați să urce în avioane ce plecau din Anglia, Polonia, Belgia și Germania și care aveau ca destinație finală Canada. Guvernul de la Ottawa a fost acuzat că le refuză romilor „posibilitatea de a cere azil” în Canada. Executivul canadian a susținut însă că implementarea controalelor mai severe de securitate a aparținut companiilor aeriene și că „toți călătorii care vin în țară sunt supuși controlului și li se poate refuza intrarea” în Canada, chiar dacă au bilete de avion valide, autorizații electronice de călătorie pe calea aerului (eta) emise de autoritățile canadiene și invitații făcute de prieteni sau de familii din țara nord-americană.

Pagina de internet rabble.ca, care grupează articole scrise de diferiți comentatori și analiști independenți din Canada, scria în 2014 că guvernul canadian a trimis în străinătate oficiali „a căror singură misiune este să identifice potențiali solicitanți de azil aflați în drum spre Canada și să-i împiedice” să plece spre țara nord-americană. Acești „ofițeri de legătură” ar fi interceptat 73.000 de persoane în perioada 2001-2012, însă nu există date oficiale publice în legătură cu aceasta.

Răzvan Dupleac, consultant în imigrație autorizat de guvernul Canadei, a declarat pentru G4Media.ro că „întărirea verificărilor pe aeroporturile europene la îmbarcarea pentru Canada este deja în practică,” iar controalele sunt mai stricte: ești chestionat unde mergi în Canada, la cine vei locui, în ce scop te deplasezi în țara frunzei de arțar, cât vei rămâne acolo etc. Dupleac a vorbit despre un client de-al său, un cetățean român din Spania, care a încercat să zboare în Canada cu toate documentele în regulă, însă i-a fost refuzată îmbarcarea pe aeroport. Ulterior, guvernul canadian i-a trimis un email în care susținea ca autorizația electronică de călătorie (eta) i-a fost retrasă, deoarece „scopul sau nu e de vizitator în Canada.”

La rândul ei, Canadian Border Services Agency (CBSA) a recunoscut că oferă pregătire și recomandări transportatorilor aerieni pentru a detecta „călători cu documente nepotrivite”, însă a insistat că decizia de a împiedica accesul în avion al unui pasager revine exclusiv companiei aeriene și nu guvernului canadian. Unele voci susțin însă că autoritățile canadiene fac presiuni considerabile asupra companiilor aeriene, inclusiv prin aplicarea de amenzi de până la 3.200 de dolari canadieni (plus costuri cu asigurarea, deportarea din Canada etc.) pentru fiecare pasager ce nu are actele necesare.

Printr-o astfel de procedură, canadienii vor încerca așadar să determine dacă există suspiciuni că un cetățean român care călătorește în Canada are intenția de a rămâne în această țară  și de a solicita statut de azilant, indiferent dacă are bilet de avion și toate documentele necesare intrării pe teritoriul canadian.

O măsură extremă

Reintroducerea temporară a obligativității vizelor nu este așadar exclusă. Așa s-a întâmplat în ultimii ani cu Republica Cehia și cu Mexicul. De exemplu, după ce s-a confruntat cu creșterea alarmantă a cererilor de vize din partea mexicanilor, guvernul conservator condus de Stephan Harper a decis în iulie 2009 să reintroducă vizele pentru aceștia (în acel an s-au înregistrat 9.000 de cereri de azil din partea mexicanilor, majoritatea respinse).

De la 1 decembrie 2016, Canada a eliminat din nou obligativitatea vizelor pentru mexicani, după ce autoritățile din Mexic au acceptat să-și suplimenteze eforturile de a-și informa cetățenii privind riscurile depunerii de cereri de azil în Canada. Aceasta însă nu pare sa fi fost cea mai bună soluție. Conform Global News, aproape 1.500 de cetățeni mexicani au depus cereri de refugiați la Immigration and Refugee Board în Canada, de șase ori mai mult față de 2016, când s-au înregistrat doar 250 de cereri. Este oricum un număr relativ mic de cereri de azil față de cele aproape 9.000 de cereri din 2009.

Reintroducerea vizelor este însă o soluția extremă care va fi aplicată doar după ce autoritățile canadiene vor analiza situația cererilor de azil provenite de la români pentru o perioadă de timp determinată și vor decide că au epuizat toate celelalte mijloace pe care le au la îndemână. Există însă condițiile create pentru această hotărâre radicală? Specialiștii sunt împărțiți. Pe de-o parte, Canada este condiționată de acordul încheiat cu Uniunea Europeană (Comprehensive Economic Trade Agreement-CETA) care a fost folosit ca monedă de negociere de către România și Bulgaria.

Într-un moment în care negocierile cu americanii privind NAFTA sunt neclare, Canada nu poate risca să-și pericliteze accesul pe piața de 20 de trilioane de dolari a UE pentru companiile canadiene. Autoritățile europene au putea folosi din nou CETA pentru a împiedica Ottawa să adopte o astfel de decizie.

Alte voci afirmă însă că, într-o perioadă în care sistemul de imigrație în Canada este sufocat de cererile de azil ale celor fugiți din America din calea politicilor restrictive de imigrație ale Administrației Trump (peste 47.000 de solicitări doar în 2017), oficialii de la Ottawa ar putea încerca să trimită un avertisment și să reintroducă vizele obligatorii pentru români. Când se va întâmplă asta și pentru ce perioadă e greu de precizat. Înțelegerile dintre autoritățile din Canada și România ar putea oferi un răspuns la această întrebare, însă oficialii canadieni s-au ferit constant să dezvăluie cifre și procente specifice sau o perioadă de timp anume avută în vedere. „Dacă vor fi reintroduse vizele pentru români, nimeni dintre oficiali nu va comunica pentru ce perioadă. Ele vor fi introduse și gata. Ulterior, dacă vor fi îndeplinite din nou condițiile și situația se va relaxa, vor fi scoase din nou. Dar asta s-ar putea să fie peste un an, cinci său zece. Nimeni nu știe cu exactitate,” a afirmat consultantul în imigrație Răzvan Dupleac.

Subiectul vizelor pentru Canada rămâne unul sensibil pentru ambele părți. Pentru moment, Canada continuă să transmită avertismente spre București și să analizeze tendințele de imigrație, lăsând să se înțeleagă că nu exclude nicio variantă în ceea ce privește limitarea cererilor de azil depuse de către români.

*Notă- sumele prezentate sunt în dolari canadieni