Va merge UDMR împreună cu FIDESZ în grupul euroscepticilor din Parlamentul European? Presa maghiară scrie că partidul lui Kelemen Hunor a devenit un ”aliat strategic” al lui Viktor Orban

Cotidianul ungar NÉPSZAVA face o analiză a relațiilor actuale dintre FIDESZ și partidele minorității maghiare din statele vecine și arată că între UDMR a devenit un aliat strategic al lui Viktor Orban. NÉPSZAVA analizează și posibilitatea ca UDMR să iasă din PPE odată cu FIDESZ, dar arată că intrarea în grupul euroscepticilor ar duce la pierderea publicului maghiar care se poziționează pro-UE, potrivit RADOR.

Comentariul integral din NÉPSZAVA (ziar de centru-stânga, de Opoziție față de regimul Orban):

Luni, Viktor Orbán i-a primit la Mănăstirea Carmelitană din Budapesta pe preşedinţii organizaţiilor maghiare din PPE. La eveniment au participat vicepremierul ungar – preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat (KNDP), Zsolt Semjén, preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, preşedintele Partidului Comunităţii Maghiare din Slovacia, József Menyhárt şi preşedintele Uniunii Maghiare din Vojvodina (UMV), István Pásztor.

Potrivit relatărilor, „dincolo de problemele actuale privind strategia naţională şi politica europeană, liderii maghiari de partid au discutat despre apropiatele alegeri europarlamentare, precum şi despre programele de dezvoltare economică realizate dincolo de frontiere cu ajutor din partea guvernului ungar”.

Din comunicat nu reiese care ar fi problemele actuale ale politicii naţionale, iar preşedinţii partidelor nu au făcut declaraţii despre conţinutul celor discutate la întâlnire.

Faptul în sine că aceste partide maghiare care se pregătesc să facă parte din Parlamentul European poartă negocieri nu conţine nimic nepotrivit, însă totuşi există câteva puncte de vedere care lasă loc unor incertitudini în privinţa conţinutului real al comunicatului oficial. La alegerile europarlamentare anterioare nu existase încă o campanie maghiară coordonată a PPE şi nici asupra vreunuia dintre partidele maghiare membre PPE nu a planat vreun pericol de excludere. Viktor Orbán şi Fidesz şi-au garantat susţinerea directă din partea Partidului Comunităţii Maghiare (MKP) la toate alegerile de până acum, însă în cazul UDMR, această relaţie de încredere constituie ceva relativ nou.

La primele alegeri europene din România era susţinută doar candidatura individuală a lui László Tőkés împotriva UDMR. Apropierea s-a produs la alegerile europarlamentare din 2014, când Orbán a luat parte personal la campania electorală din Transilvania şi a susţinut prezenţa maghiarilor din România. De atunci şi UDMR a devenit un „aliat strategic”, într-atât încât astăzi ne putem pune pe drept întrebarea dacă liderii de dincolo de frontiere au discutat despre armonizarea campaniei sau despre ce atitudine urmează să ia cei de afară în cazul excluderii sau a „ieşirii voluntare” a Fidesz din PPE. Această din urmă bănuială este susţinută de faptul că la întâlnire a participat şi preşedintele UMV István Pásztor, deşi Serbia nu face parte din UE, astfel încât pentru UMV nu există o campanie privind alegerile europene, însă partidul maghiar din Serbia este membru asociat al PPE.

La fel ca şi în 2014, Fidesz asigură un loc pe lista sa pentru un deputat din Vojvodina (Andor Deli), dar figurează de asemenea pe un loc eligibil şi politicianul Andrea Bocskor din partea KMKSZ (Uniunea Culturală Maghiară din Transcarpatia), care nu a participat însă la întâlnire, motivul fiind că nu este nici membru plin şi nici membru asociat al PPE. Or, dacă pe masa discuţiilor „s-ar fi aflat într-adevăr probleme de strategie naţională”, alegerile prezidenţiale din Ucraina ar fi făcut actuală prezenţa reprezentării maghiare din Transcarpatia, şi este la fel de neînţeles şi faptul că de ce tocmai reprezentanţii comunităţii maghiare din afara Ungariei aflate în situaţia economică cea mai grea să lipsească de la întâlnire.

Înainte de întâlnire, UDMR şi MKP au semnalat că nu vor vota pentru excluderea sau suspendarea Fidesz. Preşedintele UDMR a ocolit răspunsul la întrebarea privind ce atitudine ar lua UDMR în cazul excluderii Fidesz, dacă l-ar urma sau nu într-unul din grupurile eurosceptice. Hunor Kelemen a spus doar că, în cadrul partidului său, chestiunea nu este de actualitate, respectiv a negat că s-ar fi pus problema unei eventuale plecări a UDMR. La fel a procedat şi MKP.

Campania concertată din partea lui Orbán şi Fidesz şi existenţa unui grup PPE al tuturor partidelor maghiare sunt de înţeles, deoarece constituie un semnal prin care se transmite că în cazul sancţionării, PPE ar pierde mai mult decât grupul Fidesz format din 13-14 membri.

Însă acest mesaj ar putea conţine tacit şi ideea că formaţiunile maghiare satelit din afara Ungariei ar urma partidul lui Orbán indiferent unde s-ar afla Fidesz în noua formulă după alegerile din luna mai.

Deşi în Transilvania şi Slovacia tabăra susţinătorilor lui Orbán este importantă, mesajul anunţat poate avea două tăişuri şi ar putea avea un efect de bumerang. Nici UDMR şi nici UMV nu stau foarte bine în sondaje, ambii pierd susţinători alegeri după alegeri, iar susţinerea partidelor române şi slovace este mai importantă în straturile cele mai fidele faţă de UE, valorile Uniunii, statul de drept şi democraţie – în rândul tinerilor şi al intelectualităţii urbane. Ambele partide contează pe câte două mandate, dar, potrivit sondajelor, UDMR ar deţine doar un singur loc eligibil, iar accesul UMV este incert, deoarece se află sub cinci procente.

Alegerile prezidenţiale din Slovacia, care au promovat-o pe Zuzana Caputova în fotoliul prezidenţial, au demonstrat parţial că maghiarii din Slovacia votează tot mai puţin în funcţie de etnie.

Conform previziunilor din România, noile forţe politice – Alianţa 2020 USR-PLUS – sunt tot mai populare în rândul populaţiei maghiare din marile oraşe. La Cluj, de exemplu, peste o treime din electoratul maghiar a semnalat ca sigur că la 26 mai va vota pentru alianţa română de partide.

Un factor important îl constituie în acelaşi timp şi faptul că în comunităţile maghiare există o foarte mare susţinere pentru UE, în mare parte pentru că se aşteaptă tocmai din partea UE, de la Bruxelles, „vindecarea” măsurilor antiminoritare din partea statelor naţionale proprii. Electoratul etnic stabil al UDMR şi MKV nu analizează deocamdată cum se poate pune de acord viziunea lui Orbán privind existenţa unor state naţionale puternice cu obiectivul lor ca tot mai multe probleme să ajungă în zona de influenţă a reglementării comunitare.

În schimb, pătura intelectuală din marile oraşe care se îndepărtează tot mai mult de cele două formaţiuni minoritare pune de mult în discuţie această chestiune, ca şi problema statului de drept din Ungaria. Campania UDMR şi MKV îşi propune obţinerea unei garanţii legale europene pentru drepturile minoritare – ceea ce cade în acest moment în sfera statelor membre, de asemenea şi baza lor electorală aşteaptă acest lucru din partea „Bruxelles”-ului.

Pe termen lung, această stare „schizoidă” nu poate fi menţinută. De asemenea este aproape imposibil ca electoratul maghiar din Transilvania şi Slovacia care tremură de teama extremiştilor din ţările lor să considere un păcat pardonabil dacă s-ar muta, după Fidesz, într-un grup extremist şi eurosceptic.

Traducerea Rador: Imola Stănescu
Foto: Contul de Facebook Viktor Orban