Valul de infracțiuni violente din SUA agită mandatul lui Biden și amenință șansele electorale ale democraților în 2022

Potrivit unui nou sondaj Yahoo News / YouGov publicat zilele trecute, îngrijorările tot mai mari cu privire la criminalitate, atât în rândul democraților, cât și al republicanilor, încep să afecteze vizibil popularitatea președintelui Biden.

Astfel, sondajul efectuat pe 1.592 de adulți americani în perioada 22-24 iunie a constatat că o majoritate semnificativă (55%) descrie „crimele violente” drept „o problemă foarte mare” în Statele Unite. Este o proporție semnificativ mai mare decât cea a respondenților care s-au declarat îngrijorați de pandemia de coronavirus (36%), relațiile rasiale (39%), economia (41%) sau corectitudinea politică (39%).

Și mai izbitor este faptul că numărul americanilor care consideră crimele violente o problemă „foarte mare” a crescut cu 6 puncte procentuale în ultima lună, iar republicanii – în rândul cărora procentul celor îngrijorați a crescut de la 56 la 65 la sută în doar câteva săptămâni – nu au fost singurii care au contribuit la această creștere.

Astfel, dacă luna trecută, 45% dintre democrați au descris infracțiunile violente drept „o problemă foarte mare,” acest număr este în prezent cu 8 puncte procentuale mai mare, ajungând la 53 la sută.

În același timp, 47 la sută dintre americani dezaprobă acum modul în care președintele Biden gestionează criminalitatea, în creștere față de 43% luna trecută. Procentul celor care aprobă modul în care liderul democrat de la Casa Albă se achită de obligațiile sale în această chestiune este de doar 36 la sută.

În rândul democraților, dezaprobarea strategiei lui Biden cu privire la criminalitate a crescut cu 3 puncte, până la 17%. Și, deși mulți democrați încă aprobă modul în care președintele gestionează problema criminalității (68%), acest număr este semnificativ mai mic decât aprobarea sa în rândul democraților pentru aproape orice altă problemă, inclusiv COVID-19 (91%), economia (83%), politica externă (81%), relațiile rasiale (81%), schimbările climatice (81%) și imigrație (70%).

Preocupările din ce în ce mai mari cu privire la infracțiunile violente coincid cu unele dintre cele mai slabe rate de popularitate ale lui Biden până în prezent. În ultimul sondaj, cota de aprobare a președintelui în rândul tuturor americanilor a scăzut cu 4 puncte față de sfârșitul lunii aprilie (până la 50%), în timp ce rata de dezaprobare a liderului de la Casa Albă a crescut cu 6 puncte (până la 43%).

Un trend îngrijorător

Analiștii au punctat faptul că îngrijorările americane legate de acest subiect sunt reale. Studiile din ultima perioadă au indicat că infracțiunile violente au crescut în SUA, chiar dacă acest lucru se întâmplă în continuare la un nivel mult mai mic decât în anii ’90 și înainte, cunoscuți pentru un număr semnificativ de incidente violente.

Astfel, un  raport recent al National Commision on COVID-19 and Criminal Justice a constatat că numărul omorurilor din 32 de orașe din SUA a crescut cu 24% în primul trimestru al anului 2021, comparativ cu primul trimestru al anului 2020. În același timp, rata atacurilor violente au crescut cu 7%, iar rata atacurilor cu arme de foc a crescut cu 22 la sută.

Majoritatea covârșitoare a americanilor pare să fie la curent cu aceste tendințe, cu un procent total de 69 la sută – în creștere față de 65% luna trecută – spunând că ei cred că numărul infracțiunilor violente crește în SUA, mai degrabă decât scade (7 la sută) sau că rămâne la fel (16 la sută). Din nou, atât republicanii (cu o creștere de 7 puncte până la 83 la sută), cât și democrații (cu o creștere de 4 puncte până la 67 la sută) sunt de părere că infracțiunile violente sunt în creștere.

Pe de altă parte, sondajul a dezvăluit faptul că republicanii și democrații continuă să nu aibă aceleași opinii cu privire la cauzele creșterii criminalității violente și ce se poate face în legătură cu acestea. Democrații care cred că infracțiunile violente sunt în creștere citează ca principale motive „creșterea vânzărilor de arme” (66%) și „rasismul sistemic” (62%). Republicanii (69%) și independenții (62%) sunt de părere că însăși „mișcarea pentru justiție rasială” reprezintă motivul numărul unu al creșterii violențelor în America.

La fel, mai mulți democrați cred că forțele de ordine au o atitudine „prea dură față de majoritatea infractorilor” (37 la sută) decât că polițiștii nu sunt „suficient de duri” (21 la sută) sau „aproximativ corecți” (15 la sută). Aproape toți republicanii spun că poliția „nu este suficient de dură” cu cei care comit infracțiuni (52 la sută) sau că au o atitudine „aproape corectă” (29 la sută).

Subiect electoral

Analiștii de peste ocean afirmă că, în condițiile în care Biden îi presează pe senatorii democrați și republicani să elaboreze și să adopte o versiune de compromis a legii intitulată George Floyd Justice in Policing Act, iar oficialii locali se luptă să răspundă la creșterea numărului de omucideri și agresiuni, aceste interpretări diferite ale situației din orașele afectate de valul de crime vor intra cu siguranță în conflict pe măsura apropierii alegerilor din 2022.

Iar acest lucru a fost și mai evident săptămâna trecută, când președintele Biden a organizat un eveniment la Casa Albă pentru a vorbi despre prevenirea crimelor violente și a celor comise cu arme de foc. Liderul american a susținut faptul că banii din pachetul de ajutor COVID-19 pe care democrații l-au trecut prin Congres fără niciun sprijin republican au fost folosiți pentru a consolida forțele de poliție.

„Orașele care se confruntă cu o creștere a violenței cu armele de foc au reușit să folosească dolarii din American Rescue Plan pentru a angaja ofițeri de poliție necesari pentru poliția din comunități și pentru a le plăti orele suplimentare,” a spus Biden. Casa Albă a cerut orașelor și statelor americane să folosească fonduri din planul de 350 de miliarde de dolari pentru a asigura securitatea publică, inclusiv pentru angajarea de polițiști.

Republicanii afirmă încă că nu creșterea numărului de vânzări legale de arme a dus la valul de crime violente, ci acțiunile democraților de a slăbi încrederea americanilor în forțele de ordine – de exemplu, prin susținerea protestelor Black Lives Matter (BLM), multe dintre ele transformate în violențe; managementul defectuos din metropoplele americane, multe dintre ele conduse de primari democrați (New York, Los Angeles, Chicago); și mișcarea de desubvenționare a poliției, aceasta din urmă sprijinită constant de politicieni democrați.

Legat de acest subiect, G4Media.ro a scris recent că manifestanții care au demonstrat în orașele americane după moartea lui George Floyd în vara trecută au solicitat în repetate rânduri desubvenționarea departamentelor de poliție, acuzate de brutalitate. Datele recente au indicat însă că localitățile care și-au redus finanțarea pentru forțele de poliție au înregistrat o creștere a anumitor tipuri de infracțiuni grave în ultimul an.

O analiză a criminalității realizată de FoxNews a indicat că orașe precum Los Angeles, Minneapolis, New York, Portland și Austin au transferat fonduri de milioane de dolari de la departamentele de poliție la programe de servicii sociale. Aceste reduceri au determinat unele departamente să concedieze ofițeri, să anuleze cursuri de recrutare sau să renunțe la obiectivele de angajare stabilite inițial. La tăierile solicitate la presiunile grupurilor de demonstranți s-au adăugat cele determinate de pandemia de coronavirus.

Întrucât departamentele de poliție au fost lăsate să se descurce cu bugete micșorate și cu mai puțin sprijin, unele orașe mari au înregistrat creșteri dramatice ale numărului de crime și alte infracțiuni violente.

Distrugerile și violențele care au însoțit demonstrațiile BLM sunt de altfel unul dintre motivele pentru care numărul americanilor care susțin protestele împotriva brutalității poliției și a rasismului sistemic a scăzut semnificativ în ultimele luni, indicând o „extenuare” a publicului vizavi de aceste manifestații. În același timp, analiștii au remarcat o creștere a încrederii americanilor în forțele de ordine.

Potrivit unui sondaj USA Today / Ipsos din luna martie, șaizeci și nouă la sută dintre americani au acum încredere în poliție și forțele de ordine locale pentru a promova justiția și tratamentul egal al tuturor raselor față de 56 la sută care au simțit la fel în iunie anul trecut.

Pe de altă parte, încrederea în Black Lives Matter a scăzut cu 10 puncte în aceeași perioadă (50% în prezent, în scădere de la 60% cât era în vara anului 2020).

O majoritate simplă a americanilor sprijină reformarea poliției, dar există puțină susținere pentru mișcarea „defund the police.” Mai mult, atunci când sunt obligați să aleagă, cei mai mulți americani doresc să finanțeze integral bugetul pentru departamentele de poliție din comunitatea lor. Sondajul indică faptul că democrații sunt cei care susțin, în proporție mult mai mare decât republicanii, reformarea poliției și desubvenționarea forțelor de ordine.

Rezultatele sondajului realizat recent de Yahoo News / YouGov indică și ele că opiniile americanilor legate de acest subiect par să îl contrazică pe Biden. Astfel, cei mai mulți americani spun acum că sunt mai îngrijorați de criminalitatea din comunitățile lor (51%) decât de brutalitatea poliției împotriva minorităților (37%); că criminalitatea violentă este în creștere din cauza „mișcării pentru justiție rasială (în cadrul căreia Black Livea Matter joacă un rol major)” (56%); și că poliția fie „nu este suficient de dură” cu infractorii (31 la sută), fie este „aproximativ corectă” (20 la sută).

Un procent majoritar din americani, respectiv 57%, afirmă, de asemenea, că sunt îngrijorați de „încălcarea legii și a ordinii în orașele americane.”

Concluzia. Toate acestea îi fac pe comentatorii americani să afirme că opiniile și politicile din jurul criminalității sunt într-un proces de schimbare radicală, iar Biden ar trebui să facă mai multe pentru a fi cu un pas înaintea problemei. Dacă nu este pus sub control, valul de infracțiuni violente va deveni foarte curând o bătaie de cap majoră pentru Casa Albă. Deocamdată, Biden nu pare să aibă soluții concrete la violențe. În ciuda planului în cinci etape prezentat recent, liderul democrat este criticat – inclusiv de aliații săi din media – că se concentrează pe motive greșite și nu vede cauzele reale ale violențelor, inclusiv retorica anti-poliție a unora dintre membrii cei mai vizibili ai Partidului Democrat și încurajarea frecventă celor care recurg la violențe în timpul protestelor pentru justiție socială. Acest lucru a făcut ca moralul forțelor de ordine din America să coboare la un minim istoric. Este un semnal de alarmă nu doar pentru lunile următoare, când analiștii anticipează o creștere a ratei infracțiunilor violente în SUA, dar și pentru scrutinul crucial din noiembrie 2022, când alegătorii vor fi chemați la urne și pentru a valida/sancționa politicile lui Biden în ceea ce privește violențele din orașele americane.