Valul de violențe din China provoacă o explozie de neliniște economică pe rețelele sociale

Reacția utilizatorilor chinezi ai rețelelor sociale la o serie de atacuri violente recente a scos la iveală nemulțumirea generalizată cu privire la declinul națiunii, pe măsură ce presiunile economice sporesc, relatează Japan Times.

Poliția din Shanghai a raportat săptămâna trecută o înjunghiere într-una dintre stațiile de metrou ale orașului, care – la fel ca alte linii de metrou din marile orașe chineze – are controale de securitate la intrările sale. Suspectul a fost reținut după ce a rănit trei persoane, iar cazul este în curs de investigare, a precizat poliția într-o declarație.

Într-o țară în care violența este relativ rară, incidentul a devenit un subiect de top pe platforma de socializare Weibo, adunând aproximativ 164 de milioane de citiri, utilizatorii speculând asupra motivului atacatorului. Unii au sugerat că vinovatul a fost un investitor în acțiuni, un grup afectat în timpul prăbușirii pieței de 7.000 de miliarde de dolari din China la începutul acestui an.

„Presiunea acestui mediu economic se răsfrânge în cascadă asupra tuturor, care pot fi împinși la limită de o ușoară schimbare a circumstanțelor”, a scris un utilizator. „Nu-i provocați sau intimidați pe alții; nu știți unde sunt limitele lor de răbufnire. Nu te lăsa să devii o victimă a climatului economic”. Un alt utilizator a postat: „Când economia este slabă, problemele sociale cresc, oamenii devin mai agresivi.”

Poliția nu a oferit detalii cu privire la motivul atacului și nu a fost clar dacă atacurile au reprezentat o creștere a numărului de astfel de incidente. Reacția publică a subliniat însă temerile tot mai mari legate de declinul economic al Chinei, pe măsură ce se adâncește criza de pe piața imobiliară, unde se află cea mai mare parte a averii gospodăriilor.

„Este posibil ca atacatorii să fi suferit ei înșiși de pe urma încetinirii economice și a acestei anxietăți”, a declarat Hanzhang Liu, profesor asistent de studii politice la Pitzer College din California. „Dar este și mai probabil ca oamenii să își proiecteze propria anxietate atunci când încearcă să înțeleagă de ce au loc aceste incidente”.

Protestele legate de economie, în special de prăbușirea pieței imobiliare, au devenit din ce în ce mai frecvente și au reprezentat 80% din disensiunile înregistrate public anul trecut, conform China Dissent Monitor al Freedom House. Potrivit platformei de recrutare Zhaopin, aproape o treime dintre lucrătorii de birou și-au văzut salariile scăzând în acea perioadă.

Incidentul din Shanghai a urmat unor relatări similare din întreaga Chină. Patru profesori de la un colegiu american au fost înjunghiați de un localnic în orașul Jilin din nord-estul Chinei săptămâna trecută. Președintele unui organism consultativ politic dintr-un județ din Shanxi a fost ucis la începutul lunii iunie într-o dispută privind curățarea locuințelor de stat ocupate ilegal. În mai, două persoane au murit într-un alt atac cu cuțitul într-o școală primară din provincia Jiangxi, situată în sud-estul țării.

Atacul din Jiangxi a fost vizionat de peste 390 000 de ori pe Weibo, un utilizator solicitând înăsprirea pedepselor pe măsură ce „economia încetinește, viața devine mai chinuitoare, iar nebunii devin mai frecvenți”.

Deși autoritățile nu au oferit detalii cu privire la motivele atacurilor din Jiangxi și Shanghai, unul dintre profesorii răniți în Jilin a declarat pentru Iowa Public Radio că atacatorul era „șomer și lipsit de perspective”, atribuind această informație poliției locale.

China se prezintă de mult timp drept cea mai sigură națiune din lume. Din anii 1980, autoritățile au desfășurat cel puțin patru runde de campanii de combatere a infracționalității de tip „strike hard – lovește tare”. Ministerul Securității Publice a declarat în cadrul unei conferințe de presă din mai că ordinea socială s-a îmbunătățit constant în ultimii cinci ani, infracțiunile violente grave scăzând cu 10,7 % în 2023 față de 2019.

Acest lucru face ca izbucnirile rare de violență publică să iasă în evidență. În urmă cu doi ani, de exemplu, oamenii din China au fost revoltați de apariția pe internet a unor clipuri video care arătau bărbați bătând femei la un restaurant de grătar.

Autoritățile chineze sunt conștiente de legătura dintre schimbările economice și creșterea violenței. Colegiul de Poliție din Guangdong a analizat 140 de cazuri importante de atacuri violente din 2000 până în 2021, ajungând la concluzia anul trecut că majoritatea vinovaților nu aveau antecedente penale.

În schimb, transformarea economică rapidă a Chinei a dezavantajat mai mult unele segmente ale societății, determinându-le să își descarce frustrarea prin violență, potrivit cercetării. Din cauza controlului strict al armelor și explozibililor în China, incidentele de înjunghiere și lovire a mașinilor au devenit mai frecvente.

În pofida scăderii grave a criminalității, autoritățile chineze au enumerat prevenirea violenței extreme drept o prioritate absolută pentru aplicarea legii într-un plan de lucru de anul trecut. Țara intră într-o perioadă cu un „număr mare de conflicte și dispute sociale care sunt dificil de descoperit, prevenit și gestionat”, a subliniat în decembrie responsabil de vârf chinez al securității, Chen Wenqing.

Beijingul a mobilizat chiar și oamenii obișnuiți pentru a ajuta la stabilizarea societății. Cunoscut sub numele de „experiența Fengqiao”, acest sistem urmărește să determine rezidenții locali să rezolve conflictele la nivel local pentru a le împiedica să se transforme în probleme mai ample, care să ajungă la funcționarii de nivel superior.

Partidul Comunist la putere a creat, de asemenea, un departament de asistență socială anul trecut pentru a-și consolida influența asupra organizațiilor comunitare. Acest organism discret, care conduce în prezent biroul național al ombudsmanului, a promis să contribuie la o mai bună coordonare a relațiilor sociale și la soluționarea conflictelor într-un articol din martie.

Problemele de sănătate mintală, care s-au acumulat în timpul celor trei ani de izolare a Chinei de către COVID-19, sunt agravate de presiunile economice, inclusiv de rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor, a declarat Lynette Ong, profesor de științe politice la Universitatea din Toronto, care este, de asemenea, membru senior la Centrul pentru analiza Chinei al Institutului de Politici Asia Society.

„Actele de violență aleatorie ar putea fi văzute ca expresia unor nemulțumiri sociale reprimate într-o societate cu presiuni mari”, a adăugat ea.