Vânzarea de antibiotice în Bulgaria a scăzut după introducerea rețetelor digitale

Vânzarea de antibiotice în Bulgaria a scăzut cu aproape 35% la o săptămână după introducerea rețetelor digitale, ceea ce a dus la un control mai mare asupra acestor medicamente, a declarat ministrul adjunct al Sănătății, Ilko Getov, în fața Parlamentului, scrie Euractiv.

Înainte de a introduce rețetele digitale, ministerul sănătății a anunțat că reducerea utilizării acestora chiar și cu 5% ar fi un mare succes.

Bulgaria a eliminat rețetele pe hârtie și a obligat medicii să elibereze rețete digitale pentru antibiotice și medicamente pentru diabet pe 16 octombrie, deoarece măsurile împotriva rezistenței la antibiotice și utilizarea off-label a medicamentelor pentru diabet au dus la penurii severe în farmacii.

Rețetele pe suport de hârtie permit utilizarea repetată și nu fac obiectul unui control, ceea ce duce adesea la vânzarea de antibiotice fără rețetă în farmacii.

„Datele arată că Bulgaria a reușit să impună o reglementare normală privind vânzarea de antibiotice; aceasta este cea mai mare realizare a noastră și un pas spre reducerea rezistenței la antibiotice”, a declarat Getov.

Unul dintre principalele obiective ale autorităților bulgare este de a limita consumul inutil și automedicația cu antibiotice.

În același timp, însă, există unele probleme în ceea ce privește completarea rețetelor digitale de către farmacii, 35% dintre acestea rămânând necompletate din cauza diverselor probleme, inclusiv de software, însă acest procent este în scădere.

Sindicatul medical bulgar a solicitat revenirea temporară la rețetele pe hârtie, deoarece două treimi dintre medicii din Bulgaria sunt discriminați pentru că nu au acces la sistemul electronic al Ministerului Sănătății.

Cea mai mare problemă este cu medicii de la urgențe, care nu au instalat încă o aplicație mobilă pentru prescrierea de medicamente de la domiciliul pacienților.

Președintele comisiei de sănătate din parlament, Kostadin Angelov (GERB), a spus că dacă măcar un singur pacient din Bulgaria nu și-a primit medicamentele, aceasta este o problemă.

El a cerut o reducere rapidă a numărului de rețete digitale neachitate, care se întâmplă și din cauza lipsei antibioticului prescris în rețeaua de farmacii.

„Avem nevoie de un software care să monitorizeze stocurile de pe piață și să poată vedea în orice moment ce medicamente avem în țară. Vrem să știm câte pachete sunt în țară, astfel încât atunci când un medic prescrie un medicament, să știe că acesta este disponibil în farmacii”, a spus Angelov.

El a cerut guvernului să ia măsuri împotriva „substituției farmaceutice”, atunci când farmaciștii schimbă medicamentul prescris de medic pentru că acesta nu se află în stoc.

„Există farmaciști care lucrează cu bună-credință, dar există și cei care vor lucra conform ordinelor proprietarului lor, care este și producătorul medicamentelor respective”, a comentat Angelov.

Ombudsmanul Diana Kovacheva a declarat că a primit multe plângeri de la pacienți, medici și dentiști în ultima săptămână, în urma introducerii rețetelor digitale.

Ea a criticat autoritățile pentru lipsa unei campanii de informare care să pregătească farmaciștii, medicii și pacienții pentru trecerea de la rețetele pe hârtie la cele digitale.

Kovacheva a adăugat că prescrierea și eliberarea necontrolată a medicamentelor este o problemă în Bulgaria, dar sistemul de sănătate nu era pregătit să treacă la rețete complet electronice” pentru antibiotice.

Un sondaj Eurobarometru publicat la sfârșitul anului 2022 a arătat că 33% dintre bulgari au luat antibiotice în ultimul an, iar 13% recunosc că un medic nu le-a prescris medicamentul.

Acest lucru este posibil deoarece rețetele pe suport de hârtie nu permit controlul asupra vânzărilor. Doar Malta (42%) și Luxemburg (36%) prezintă o proporție mai mare de persoane care utilizează antibiotice.

Cât privește România, datele arată doar 21% dintre români au administrat un antibiotic , sub media europeană de 23%. În schimb, 26 % dintre români obișnuiesc să ia antibiotice atunci când sunt răciți, depășind cu mult media europeană de 11% .