Verdict brutal al unor foști diplomați americani: Ucraina nu poate câștiga războiul

Atacurile continue pe care forțele lui Vladimir Putin le lansează împotriva pozițiilor ucrainiene, rata extrem de mare cu care trupele guvernului de la Kiev consumă muniția, starea delicată a economiei Ucrainei (afectată grav de război) și faptul că sancțiunile internaționale nu au reușit să distrugă economia Federației Ruse sunt câteva dintre motivele pentru care Ucraina nu poate câștiga războiul împotriva Rusiei, susțin doi foști diplomați americani. Evaluarea brutală făcută de aceștia este similară cu aprecierile recente ale unor lideri politicieni și militari de la Washington, așa cum au reieșit din documentele scurse de la Pentagon și care nu înfățișează o imagine prea optimistă pentru forțele guvernului de la Kiev sau pentru așteptata ofensivă de primăvară a Ucrainei.

Bahmut, momentul decisiv

Într-un material de opinie publicat, de Newsweek și preluat de Modern Diplomacy, David H. Rundell – fost șef de misiune la Ambasada SUA în Arabia Saudită – și ambasadorul Michael Gfoeller – fost consilier politic al Comandamentului Central al SUA și membru al Consiliului pentru Relații Externe, fost reprezentant american în URSS și Europa de Est – oferă o imagine brutală șanselor celor din Kiev de a se impune în conflictul cu Rusia, afirmând: „Realitatea este că Ucraina are aproximativ la fel de multe șanse de a câștiga un război împotriva Rusiei precum ar avea Mexicul de a câștiga un război cu Statele Unite.”

Cei doi foști diplomați – care afirmă că „a recunoaște că Ucraina nu va învinge Rusia fără o intervenție mult mai mare americană nu este o poziție pro-rusă, ci este pro-realitate” – vorbesc despre luptele pentru localitatea Bahmut, despre care susțin că au epuizat forțele ucrainiene.

„Între 2014 și 2022 a avut loc o insurecție violentă, separatistă, în estul Ucrainei. Pentru a preveni intervenția rusă, guvernul de la Kiev a construit o linie de orașe puternic fortificate și rute de aprovizionare de-a lungul graniței sale de est. Bahmut a fost un important nod de transport în acea rețea,” scriu cei doi experți.

Autorii recunosc că „ucrainenii au dovedit o apărare remarcabilă în ceea ce a devenit cea mai sângeroasă bătălie a secolului 21, dar cea mai mare parte a orașului Bahmut, inclusiv liniile feroviare vitale, a căzut. A durat mai mult decât ne așteptam, dar această înfrângere a făcut și mai puțin probabil ca Ucraina să își poată restabili granițele din 2014 fără intervenția directă a trupelor NATO.”

Cei doi foști diplomați se referă și la relatările din presa ultimelor luni, care au vorbit constant despre succesele Ucrainei și eșecurile Rusiei. „Cât de des am auzit că soldații ruși prost antrenați, prost conduși și prost echipați, mulți dintre ei mercenari și foști condamnați, au suferit pierderi uluitoare și au fost alungați de pe teritoriul pe care l-au capturat inițial? Toate acestea pot fi adevărate. Însă ele nu schimbă faptul că Rusia este acum pregătită să profite din plin de căderea orașului Bahmut odată ce vine vremea uscată de vară.”

Ca dovadă în acest sens, autorii vorbesc despre faptul că, în urmă cu șapte luni, Rusia a mobilizat 300.000 de rezerviști și a folosit toată această perioadă pentru a-i antrena. De asemenea, Moscova a accelerat producția de armament și a adunat cantități semnificative de echipamente și muniție. Așa se face că, în acest moment, sute de mii de soldați ruși sunt desfășurați în estul Ucrainei, unde au început să avanseze în numeroase locații de-a lungul unui front care măsoară circa 730 de kilometri.

De partea sa, situația Ucrainei este mult mai dificilă. Guvernul de la Kiev și-a concentrat multe dintre trupele sale cel mai bine echipate și mai bine antrenate în Bahmut, unde acestea au fost lovite luni de zile de artileria rusă, rachete și drone. Rezultatul acestor bombardamente continue a fost că „Ucraina a pierdut mii de trupe cu experiență care nu pot fi înlocuite de recruți” ce au la dispoziție doar câteva săptămâni de antrenament.

Cei doi foști diplomați americani se referă și la armamentul trimis de Statele Unite și de aliații lor, afirmând că acesta „a făcut posibilă apărarea în Bahmut.”

În opinia experților, „sprijinul NATO pentru Ucraina a escaladat de la rachete cu rază scurtă de acțiune Javelin și Stinger la bateriile de rachete cu rază medie de acțiune HIMARS și Patriot până la armament greu precum tancurile Abrams și vehiculele de luptă Bradley. Pe măsură ce roata bătăliei s-a întors împotriva ucrainenilor, depășiți ca număr și ca dotare, avocații Kievului din Occident nu s-au oprit pentru a reflecta la modul în care ar putea pune capăt acestei tragedii. În schimb, au cerut livrarea de avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune.”

Efectul livrărilor de arme a fost nu doar acela că a ajutat ucrainienii să apere Bahmutul în fața atacurilor Rusiei. „Aceste livrări de arme au alimentat furia publică pe scară largă în Rusia și convingerea că ei sunt acum în război cu NATO.” Autorii citează de exemplu titlurile unor articole din presa rusă după ce Germania a livrat tancuri Leopard II, precum „Tancurile germane sunt din nou pe pământ rusesc” și „Al patrulea Reich a declarat război Rusiei.”

„Nu trebuie să fii profet pentru a vedea unde duce această escaladare persistentă sau de ce trebuie să se oprească,” susțin Rundell și Gfoeller.

Efectele economice

Cei doi experți se referă și la starea celor două economii, afirmând că au considerat mereu „extrem de puțin probabil ca o națiune cu un PIB de 200 de miliarde de dolari în 2021 și o populație de 44 de milioane să poată învinge o țară cu un PIB de 1,8 trilioane de dolari și o populație de 145 de milioane.”

Potrivit statisticilor Băncii Mondiale, Ucraina avea o populație de 44 de milioane când a început războiul, dar astăzi abia jumătate din acest număr se află încă în casele lor. Unsprezece milioane de ucraineni au fugit în Europa sau sunt strămutați în interior. Alte câteva milioane au fugit în Rusia și alte milioane trăiesc acum în zone aflate sub controlul Moscovei.

Autorii apelează la date statistice, potrivit cărora economia ucraineană a scăzut cu 30 la sută în 2022, în timp ce PIB-ul Rusiei s-a diminuat cu doar 3 la sută. „Rubla este la fel de puternică față de dolar astăzi, precum era atunci când a început războiul. FMI prezice că în 2023 creșterea PIB-ului Rusiei o va depăși pe cea a Marii Britanii și a Germaniei. În mod clar, sancțiunile occidentale nu au distrus economia rusă,” afirmă experții.

În timp ce Rusia rămâne în mare parte autosuficientă în ceea ce privește producția de hrană, energie și echipament militar, „o mare parte din infrastructura Ucrainei este în ruine.” De asemenea, în ceea ce privește armele și muniția, Ucraina a devenit puternic dependentă de NATO pentru armament, însă atât rezervele proprii ale alianței nord-atlantice, cât și vechile stocuri de muniții ale Ucrainei din era sovietică (obuze de artilerie și rachete de apărare aeriană) se epuizează rapid. „În acest război de uzură, timpul nu este de partea Kievului,” sunt de părere foștii diplomați americani.

Perspective dificile

Toate acestea îi fac pe experți să pună la îndoială capacitatea Ucrainei de a câștiga actualul conflict cu Rusia sau de a obține o pace în condiții favorabile. „Moscova privește orice prezență a NATO în Crimeea în același mod în care Washingtonul ar vedea rachetele rusești în Cuba sau o bază navală chineză în Nova Scoția. Nu a fost niciodată realist să ne așteptăm ca Rusia să predea Crimeea fără a suferi o înfrângere militară decisivă. Acum, însă, condițiile de pace la care se poate aștepta Kievul au devenit și mai puțin favorabile decât erau acum șapte luni,” cred foștii diplomați.

Mai mult, „din perspectiva Moscovei, referendumurile organizate în septembrie 2022 au transformat provinciile Lugansk, Donețk, Zaporojia și Herson în părți ale Federației Ruse și, ca urmare, Moscova va căuta acum controlul deplin al acestor regiuni.”

În opinia autorilor, „în șase luni, Rusia poate fi capabilă să dicteze condiții și mai dure pentru pace.” De aceea, ținând cont de acest lucru, de faptul că Ucraina pierde o generație întreagă de bărbați, iar mai multe morți ucrainene și distrugerea infrastructurii vor traumatiza și mai mult această societate, experții sugerează declanșarea discuțiilor de pace între cele două tabere. „Dacă nu suntem pregătiți să riscăm o escaladare semnificativă (a conflictului) care ar putea implica forțele NATO luptând împotriva rușilor, cea mai bună modalitate de a asigura supraviețuirea unui stat ucrainean viabil și independent este negocierea unui acord în acest moment.”

O imagine sumbră

Evaluarea brutală făcută de cei doi foști diplomați americani este similară cu aprecierile recente ale unor lideri politicieni și militari de la Washington, așa cum au reieșit din documentele scurse de la Pentagon și care nu înfățișează o imagine prea optimistă pentru forțele guvernului de la Kiev sau pentru așteptata ofensivă de primăvară a Ucrainei.

Potrivit experților, documentele secrete de la Departamentul Apărării încurajează criticii din țările occidentale care solicită mai puțină implicare în războiul din estul Europei, deoarece oferă o poveste diferită de cea spusă până acum – printr-o narațiune controlată atent de Washington și Kiev – și care a fost dominată de succesele Ucrainei și eșecurile Rusiei.

De exemplu, un document din februarie detaliază o concluzie a Statelor Unite conform căreia războiul se îndreaptă către un impas dincolo de anul 2023 și este puțin probabil ca ambele părți să facă progrese pe câmpul de luptă în următoarea perioadă.

Analiștii Pentagonului prezic că Rusia va continua să lovească pozițiile ucrainene în regiunile de est, „copleșind încet apărarea ucraineană cu un potop zilnic de focuri de artilerie, lovituri aeriene și atacuri terestre repetate, în mai multe puncte, cu unități mici.”

De asemenea, Pentagonul înfățișează o imagine deloc optimistă a ofensivei ucrainiene, așteptată pentru această primăvară, anticipând că progresele forțelor de la Kiev nu vor fi spectaculoase. Potrivit unei analize realizate de Defense Intelligence Agency (DIA), războiul se va prelungi până în 2024 fără nicio rezolvare în perspectiva apropiată.

Pentru mulți analiști occidentali, estimările din actele secrete ale Departamentului Apărăii de la Washington nu au venit ca o surpriză. „De luni de zile, oficialii americani au transmis în mod privat îngrijorările lor cu privire la cursul războiului din Ucraina. În public, ei și-au subliniat angajamentul de durată de a ajuta Kievul să reziste invaziei brutale a Rusiei și au promis că îi vor sprijini eforturile atât timp cât va fi nevoie. Dar în discuții mai sincere, cu reporterii și direct cu ucrainenii, aceștia au indicat o realitate mai dură: o victorie militară totală pentru Ucraina pare imposibilă; baza militaro-industrială din țările occidentale necesară pentru a susține fluxul de muniții și arme străine către front este supusă unei presiuni severe; și, la un moment dat, sprijinul publicului occidental, în special al americanilor, are să scadă, iar robinetul prin care se oferă zeci de miliarde de dolari în ajutor Ucrainei are să fie oprit,” a scris Washington Post.

Potrivit ziariștilor americani, documentele referitoare la Ucraina descriu un tablou „în mod inevitabil sumbru” pe care oficialii din Statele Unite îl au despre conflict. Washington Post a precizat că evaluarea DIA concluzionează că, chiar dacă Ucraina va recuceri zone „semnificative” de teritoriu – un rezultat pe care serviciile de informații americane îl consideră însă puțin probabil – acele câștiguri teritoriale nu ar duce la discuții de pace.

„Dincolo de a prognoza un conflict deschis costisitor, documentul recent dezvăluit prezice și modul în care liderii militari ucraineni și ruși vor răspunde provocărilor de pe câmpul de luptă și anticipează că anul se va încheia cu cele două părți obținând doar câștiguri teritoriale ‘marginale’ din cauza ‘trupelor și proviziilor insuficiente pentru operațiuni eficiente.’”

De asemenea, un document separat prezice doar un succes modest pentru o viitoare contraofensivă ucraineană, care are ca scop recucerirea teritoriului din regiunea de est a Donbasului și avansul spre sud în încercarea de a rupe podul terestru al Rusiei spre Crimeea, peninsula pe care Moscova a anexat-o unilateral în 2014. Noile fortificații rusești, precum și „deficiențele de lungă durată ale Ucrainei în ceea ce privește antrenamentele și aprovizionarea cu muniții vor îngreuna cel mai probabil progresul și vor exacerba pierderile în timpul ofensivei,” avertizează documentul.

Documentele au indicat, de asemenea, temerile Pentagonului cu privire la capacitatea Ucrainei de a-și susține capacitățile de apărare aeriană în lunile următoare.

„O diagramă inclusă în scurgerile de documente arată rata de utilizare a proiectilelor de apărare aeriană ale ucrainienilor și specifică intervalele de timp pentru epuizarea acestora, prezicând că sistemele SA-11 vor fi terminate până pe 13 aprilie, NASAM-urile fabricate în SUA până pe 15 aprilie și SA- 8 până în mai,” potrivit analizelor legate de diferite sisteme de apărare aeriană. „Pe un alt grafic, predicția că anumite tipuri de muniție se vor epuiza rapid sugerează că apărătorii ucraineni ar trebui să-și prioritizeze eforturile țintind avioanele și elicopterele rusești, dar să nu tragă asupra amenințărilor mai mici, cum ar fi dronele.”

Dezvăluirile par să confirme o analiză realizată de Washington Post luna trecută, care indica că armata ucraineană, care a suferit probabil peste 120.000 de victime în ultimul an de lupte, nu dispune nici de muniție, nici de trupe calificate. Oficialii americani au condus recent scenarii de jocuri strategice de război cu omologii ucraineni, în încercarea de a trasa căile de urmat.

„Toate părțile au plecat din acele conversații cu sentimentul că Ucraina începe să înțeleagă limitele a ceea ce ar putea realiza în ofensivă și se pregătește în consecință,” a scris publicația, citând oficiali americani. „Deși tăierea legăturii pe uscat (a Rusiei cu Crimeea) este puțin probabil să se întâmple, Statele Unite speră că câștigurile incrementale ar putea cel puțin amenința fluxul liber al echipamentelor și personalului rusesc pe coridorul terestru, care a fost un colac de salvare pentru forțele invadatoare.”

Greșeală tactică sau strategie corectă?

În ceea ce privește apărarea orașului Bahmut, experți militari occidentali au afirmat constant în ultimele luni că președintele ucrainean Volodmir Zelenski și comandanții săi militari au făcut o greșeală tactică majoră atunci când au decis să nu-și retragă trupele din oraș și să continue să apare localitatea asediată, în ciuda pierderilor uriașe pe care le suferă și a utilizării unei cantități impresionante de muniție. Experții străini au pus sub semnul întrebării decizia guvernului de la Kiev de a trimite întăriri în zonă, mai degrabă decât de a se retrage, afirmând că aceasta este determinată mai mult de dorința politică de a evita o înfrângere simbolică decât de logica militară.

„Ucrainenii ar fi trebuit să se retragă (din Bahmut) cu săptămâni în urmă,” a declarat în martie analistul Konrad Muzyka, directorul Rochan Consulting, o firmă de apărare și securitate cu sediul în Polonia, specializată în Rusia și Belarus. „Pur și simplu nu are sens să apere orașul în acest moment,” a spus Muzyka, care vizitase recent zona împreună cu colegii săi.

Potrivit NBC News, opinia analistului polonez a devenit din ce în ce mai comună în rândul experților: apărarea localității Bahmut a fost crucială pentru Ucraina până recent, atât din punct de vedere strategic, cât și simbolic, dar situația s-a deteriorat până la punctul în care rezistența ar putea fi mai costisitoare decât se merită.

Iar riscurile pentru Kiev sunt semnificative: forțele ucrainiene suferă acum pierderi atât de mari în Bahmut, încât și-ar putea sabota propriile speranțe de progres în viitor, a afirmat analistul militar polonez.

Oficialii de la Kiev au insistat că bătălia pentru oraș are două obiective majore: 1) limitează avansurile Rusiei, forțând Moscova să desfășoare mai multe trupe și echipamente în Bahmut, și 2) pune bazele viitoarelor progrese ucrainene, permițând trupelor lor de rezervă să beneficieze de mai mult timp pentru pregătire.

Menținerea orașului ajută la susținerea sprijinului din partea țărilor occidentale, demonstrând că face o diferență, a afirmat și Michael Kofman, expert în armata rusă la think tank-ul CAN din SUA. Dacă orașul va cădea, Ucraina s-ar putea consola cu faptul că a blocat forțele ruse atât de mult timp în zonă și le-a provocat pierderi mari, sugerând că orice încercare a Rusiei de a ocupa mai mult teritoriu ar fi la fel de costisitoare.

De partea lor însă, Muzyka și alți analiști consideră că resursele limitate ale Ucrainei ar putea fi cheltuite mai bine în altă parte, iar determinarea conducerii ucrainiene de a se agăța de o poziție din ce în ce mai fragilă și periculoasă în Bahmut îi pune în pericol capacitatea de a apăra alte poziții din zonă.

De alfel, Washington Post a raportat recent că oficialii americani i-au îndemnat pe ucraineni încă de la sfârșitul lunii ianuarie să se retragă din Bahmut, temându-se că epuizarea propriilor trupe ar putea afecta ofensiva planificată de primăvară a Kievului.

Surse: Modern Diplomacy, Newsweek, Washington Post, NBCNews