Veste proastă pentru Dan Voiculescu. Tribunalul București a respins cererea de anulare a unei probe-cheie: raportul de constatare a prejudiciului de 60 de milioane de euro din dosarul ICA / Decizia nu e definitivă

Judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul Bucureşti a respins cererea incupaţilor condamnaţi din dosarul ICA, Cătălin Jean Sandu şi Vlad Nicolae Săvulescu, de excludere a unei probe-cheie, raportul de constatare a prejudiciului de 60 de milioane de euro, potrivit portalului Tribunalului Bucureşti.

„Respinge ca neîntemeiată cererea formulată de petentul revizuent SANDU Jean Cătălin şi de intimatul SĂVULESCU Vlad Nicolae, privind excluderea din materialul probatoriu al raportului de constatare tehnico-ştiinţifică şi al suplimentului la acesta, întocmit de specialistul DNA. Cu cale de atac odată cu fondul. Pronunţată (…), prin punerea minutei la dispoziţie, prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi 01.10.2024”, este decizia judecătorului Sterică Toma.

Decizia nu este definitvă şi a fost luată în cadrul unei căi extraordinare de atac a verdictului definitiv din 2014 prin care mogulul Antenelor, Dan Voiculescu, a fost condamnat la 10 de detenţie cu executare pentru spălare de bani în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

În februarie acest an, judecătorul a admis în principiu cererea de revizuire a verdictului definitiv de condamnare, iar în mai a suspendat executarea de către ANAF a recuperării prejudiciului de 60 de milioane de euro, plus a produsului infracţiunii de 20 de milioane de euro.

Între timp, inculpaţii condamnaţi au contestat raportul de constatare a prejudiciului de 60 de milioane de euro întocmit de specialista DNA, Aurelia Nicolae. Judecătorul Sterică Toma a motivat decizia de suspendare a recuperării prejudiciului după ce şi-a însuşit punctul de vedere al inculpaţilor condamnaţi şi a afirmat că specialistul DNA ar fi ”umflat” prejudiciul, la instigarea procurorului de caz, și ar fi săvârșit astfel infracțiunea de mărturie mincinoasă – potrivit motivării judecătorului.

G4media.ro a arătat aici că experta DNA Aurelia Nicolae nu doar că nu a fost condamnată pentru mărturie mincinoasă sau alte infracțiuni, dar nici măcar nu a fost trimisă în judecată. Ea a fost reclamată de inculpații condamnați în dosarul ICA în 4 dosare și a primit decizie de clasare în toate.

Contestația companiei lui Voiculescu împotriva deciziei de clasare se judecă la Înalta Curte și a picat la completul Liei Savonea. Judecătoarea este așteptată să ia o decizie privind redeschiderea anchetei pe 7 noiembrie  2024.

În cadrul căii extraodinare de atac, judecătorul Sterică Toma trebuie să decidă acum dacă admite sau nu pe fond cererea de revizuire şi dacă anulează condamnarea lui Dan Voiculescu.

Timeline dosarul ICA

8 august 2014: Dan Voiculescu și ceilalți inculpați în dosarul privatizării frauduloase a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) au fost condamnați de judecătorii Curții de Apel București, Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea.

1 februarie 2019: unul dintre condamnații din dosar, Jean Cătălin Sandu, depune cerere de revizuire la Tribunalul București.

”În motivarea cererii, în esenţă, petentul a arătat că a fost condamnat în baza unui înscris fals (raport de constatare tehnico-științifică nr. 288/2007) întocmit în fals de specialistul DNA Nicolae Aurelia la instigarea procurorului de caz Eva Emilian”, potrivit motivării judecătorului Sterică Toma.

18 decembrie 2020: Tribunalul București respinge cererea de revizuire.

”În considerentele hotărârii menţionate s-a reţinut că instanţele ce au pronunţat hotărârile atacate cu revizuire nu s-au întemeiat exclusiv pe raportul de constatare, ci pe ansamblul probelor administrate atât în faza de urmărire penală, precum și în faza de cercetare judecătorească.

Drept urmare, s-a apreciat că faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu sunt de natură a conduce, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea, câtă vreme aspectele invocate în susținerea cererii de revizuire nu au fost reținute că ar fi dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice”, sunt motivele respingerii de către Tribunalul București a cererii de revizuire așa cum au fost redate în motivarea judecătorului Sterică Toma.

16 aprilie 2021: Curtea de Apel București a admis apelul lui Jean Cătălin Sandu, a anulat decizia Tribunalului de respingere a cererii de revizuire și a trimis cazul spre rejudecare la Tribunalul București.

Completul de la CAB a fost alcătuit din judecătorii Andrei Viorel Iugan și Adina Pretoria Dumitrache, magistrații care au dispus condamnările din dosarul Colectiv, inclusiv a fostului primar Piedone.

<< S-a reţinut în considerente, în esenţă, faptul că raportul de constatare tehnico-ştiinţifică menţionat (întocmit de specialista DNA Aurelian Nicoale – n.r.) a jucat un rol decisiv în raționamentul instanței de judecată, rol care nu putea fi suplinit de celelalte probe administrate în cauză.

În determinarea caracterului decisiv al probei constând în raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de specialistul DNA, a reţinut instanţa de control faptul că dosarul nr. (…)/3/2012** a avut ca obiect, în principal, săvârşirea infracțiunii prev. de art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000 (stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă în cadrul acțiunii de privatizare ori de executare silită, de reorganizare sau lichidare judiciară ori cu ocazia unei operațiuni comerciale, ori a bunurilor aparținând autorității publice sau instituțiilor publice, în cadrul unei acțiuni de vânzare a acestora sau de executare silită, săvârșită de cei care au atribuții de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silită, de reorganizare ori lichidare judiciară) și infracțiunea de spălare de bani.

Or, există o legătură direct cauzală între specificul mijlocului de probă care se susține că ar fi fost obținut în urma comiterii unei infracțiuni de către procurorul de caz și natura infracțiunilor deduse judecății. Astfel, s-a arătat că în lipsa unei probe științifice cum ar fi un raport de constatare sau un raport de expertiză nu s-ar fi putut stabili dacă într-adevăr valoarea bunurilor respective a fost sau nu diminuată, împrejuare în lipsa căreia nu s-ar fi putut ajunge la condamnarea revizuentului.

Infracțiunea prevăzută de art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000 (subevaluarea activelor – n.r.) nu poate fi dovedită cu martori, ci este necesară o probă științifică ale cărei concluzii, eventual, să fie completate prin audierea unor martori. Același lucru este valabil și în cazul infracțiunii de spălare a banilor, raportat la modalitatea de comitere a infracțiunii reținută de instanță.

Se sprijină soluţia instanţei de control pe ample pasaje din hotărârea de condamnare pronunţată în apel (,, … importanța covârșitoare a raportului de constatare în pronunțarea soluției de condamnare rezultă în mod clar din chiar motivarea instanței de apel …’’, se reţine în considerente).

Având în vedere aceste împrejurări, s-a reţinut că se impune administrarea unor probe pentru a stabili în concret dacă aspectele învederate de către revizuent sunt sau nu adevărate. Deoarece raportat la data comiterii presupuselor fapte a intervenit prescripția răspunderii penale, cercetarea cazului de revizuire urmează a se realiza de către instanța de judecată. De altfel, în acest caz, revizuire poate fi formulată și dacă s-ar dovedi netemeinicia hotărârii, nefiind necesar să se ajungă la o soluție diametral opusă.

A mai reţinut instanţa de control faptul că în cazul de faţă, întrucât sesizarea organelor de urmărire penală nu ar putea fi realizată deoarece impedimentul există la momentul respectiv (a intervenit prescripția răspunderii penale) nu este necesară sesizarea în prealabil a organelor de urmărire penală, proba cazului de revizuire urmând a fi realizată în fața instanței de judecată.

De asemenea, s-a arătat că revizuentul a susţinut în cererea sa faptul că procurorul l-a instigat pe specialistul DNA să întocmească un raport de constatare fals. În opinia instanței de control judiciar, o astfel de împrejurare poate fi examinată și din perspectiva cazului prevăzut de art. (…) deoarece specialistul care întocmește o constatare este asimilat cu expertul în ceea ce privește mijlocul de probă pe care îl produce >>, se arată în motivarea judecătorului Sterică Toma cu privire la motivele pentru care Curtea de Apel București a decis rejudecarea cererii de revizuire.

24 mai 2021: cererea de revizuire ajunge din nou la Tribunalul București, în rejudecare, și în cele din urmă dosarul este repartizat judecătorului Sterică Toma.

12 februarie 2024: judecătorul Sterică Toma admite în principiu cererea de revizuire.

”Cu privire la cererea de revizuire formulată, tribunalul o va admite în principiu sub aspectul dispoziţiilor prev. de art. (…), constatând că în ceea ce priveşte raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi suplimentul la raportul de constatare tehnico-ştiinţifică, acestea au fost denaturate în mod deliberat de către specialistul DNA, care a săvârşit infracţiunea de mărturie mincinoasă.

Cu titlu preliminar, reţine tribunalul faptul că soluţiile de condamnare a căror revizuire se solicită se întemeiază într-o măsură determinantă pe raportul de constatare tehnico-ştiinţifică şi suplimentul la acesta întocmite de specialistul DNA, acest aspect fiind stabilit în mod cert de instanţa de control judiciar”, a motivat judecătorul Sterică Toma decizia de admitere în principiu a cererii de revizuire.

24 mai 2024: judecătorul Sterică Toma dispune suspendarea executării prejudiciului din dosarul ICA.

20 august 2024: Curtea de Apel Bucureşti confirmă decizia de suspendare a recuperării prejudiciului în dosarul ICA al lui Dan Voiculescu. Hotărârea devine definitivă.

1 octombrie 2024: Judecătorul Sterică Toma de la Tribunalul Bucureşti a respins cererea de excludere a probei-cheie, raportul de constatare a prejudiciului întocmit de specialista DNA.

7 noiembrie 2024: Judecătoarea Înaltei Curți, Lia Savonea, este așteptată să se pronunțe cu privire la cererea de redeschidere a dosarului judecătoarei Camelia Bogdan, cea care l-a condamnat pe Dan Voiculescu, al fostului procuror DNA Emilian Eva, cel care l-a anchetat pe mogulul Antenelor, și al specialistei DNA Aurelia Nicolae, cea care a întocmit raportul de stabilire a prejudiciului.