Vestul nu se va mai teme de ruşi decât după ce Federaţia Rusă se va dezintegra, iar acest lucru e inevitabil – Leonid Petrov

Occidentul va renunţa la teama şi la neîncrederea faţă de Rusia şi de ruşi doar atunci când Federația Rusă va fi împărţită în state mai mici și mai slabe, fiecare dintre acestea urmând să fie mai prietenoase cu Vestul decât este acum Rusia cea mare, care este dotată cu arme nucleare, susţine un expert rus. Într-un interviu pentru G4Media.ro, Dr. Leonid A. Petrov, care este bursier la School of Culture, History and Language din cadrul The Australian National University, a comentat iniţiativa unui senator republican american care vrea ca Departamentul de Stat să includă Rusia pe lista ţărilor care sponsorizează terorismul. Dr. Petrov e de părere că propunerea senatorului Cory Gardner face parte dintr-o strategie mai amplă a Occidentului de a învinge Moscova cu scopul final al dezintegrării teritoriale și politice a Federației Ruse. În acest scenariu, Rusia se va fărămiţa în mai multe state independente, iar schimbarea ar putea veni chiar de la ruşii săturaţi de domnia autoritară şi dornici de reformă.

G4Media.ro a scris recent despre iniţiativa lui Cory Gardner, senator de Colorado şi membru al foarte influentului Comitet pentru Relaţii Externe din Senatul de la Washington. Într-un material publicat de New York Times, Gardner a afirmat că, pe lângă sancţiunile financiare luate împotriva lui Vladimir Putin şi a acoliţilor săi, America ar trebui să ia în considerare şi desemnarea “Rusiei revanşarde” drept “stat care sponsorizează terorismul” şi care “intenționează să rescrie istoria și să ne amenințe modul de viață.”

Senatorul american a spus că, în ciuda sancţiunilor impuse Rusiei în ultimul an, “președintele Vladimir Putin pare că intenţionează şi mai tare să provoace un mare rău păcii și stabilităţii internaționale.”Acesta este motivul pentru care Gardner consideră că Departamentul de Stat ar trebui să ia în considerare adăugarea Rusiei pe lista statelor care sponsorizează terorismul, “alături de aliaţii săi apropiaţi, Iran şi Siria.” Împreună cu intensificarea sancţiunilor financiare împotriva lui Putin şi acoliţilor săi, acest lucru va creşte presiunea diplomatică asupra Rusiei.

În prezent, lista Departamentului de Stat include patru ţări acuzate că acordă susţinere a terorismului, acestea fiind Coreea de Nord (inclusă pe listă la 20 noiembrie 2017), Iran (19 ianuarie 1984), Sudan (12 august 1993) şi Siria (29 decembrie 1979).

Cory Gardner a declarat că intenţionează să introducă legislaţie în Senatul american prin care Departamentul de Stat va trebui să determine, în termen de 90 de zile, dacă Federaţia Rusă “îndeplinește criteriile pentru a fi desemnată stat sponsor al terorismului.” În cazul în care răspunsul este afirmativ, Rusia ar putea fi supusă unor restricții privind asistența americană, interzicerea exporturilor și vânzărilor de echipamente militare americane, limitarea vânzărilor pentru anumite articole din Statele Unite (cu utilizări atât civile, cât şi militare), precum şi cu sancţiuni financiare.

Senatorul Gardner este conştient că legislaţia sa va provoca controverse. El a afirmat că “unii vor argumenta că aplicarea unei astfel de etichete toxice unei puteri globale majore, una care are un loc permanent în Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite, nu o va face să bată în retragere și ar putea chiar să deterioreze și mai mult relaţiile americano-rusești, aflate deja la cel mai scăzut nivel.”Este motivul pentru care Gardner va permite celor de la Departamentul de Stat să decidă forma finală a documentului.

“Cu toate acestea, este clar că vina pentru neîncrederea și tensiunile de astăzi dintre Moscova și Washington se datorează în întregime Kremlinului și comportamentului său atroce. Trebuie să facem toate demersurile diplomatice necesare pentru a ne proteja aliații și democrația noastră și pentru a descuraja o Rusie revanșardă care intenționează să rescrie istoria și să ne amenințe modul de viață,” a spus Gardner, care s-a declarat neinteresat de eventuala reacţie a Moscovei: “Dacă acest lucru înseamnă că Rusia se supără pe noi din cauza implicării lor în Ucraina și Georgia, atunci aşa să fie.”

L-am rugat pe Dr. Leonid Petrov să comenteze iniţiativa senatorului american.

Adrian Novac: Există vreo șansă ca Departamentul de Stat să decidă că Federația Rusă îndeplinește criteriile pentru a fi desemnată ca stat sponsor al terorismului? Care ar putea fi răspunsul Moscovei?
Leonid Petrov: Cred că ceea ce afirmă Cory Gardner este foarte mult pe linia şi în contextul cu cele spuse şi făcute de Departamentul de Stat al SUA și mulți dintre miniștrii de externe ai Uniunii Europene în legătură cu acțiunile recente ale Rusiei (începând din 2008).

Dacă privim contextul mai larg vedem că URSS nu a fost invitată să semneze Tratatul de pace de la San Francisco la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și, prin urmare, Războiul Rece a fost inevitabil. Acesta s-a încheiat neconcludent: prin capitularea și prăbușirea URSS și fără garanții acordate Rusiei în ceea ce privește securitatea sa.

Se pare că ne apropiem de confruntarea finală, în care Occidentul îşi va regla conturile cu Rusia în ceea ce priveşte Revoluția bolșevică, Pactul Molotov-Ribbentrop, Afganistan, Georgia, Crimeea și avionul MH17.

A.N.: Puteţi să clarificaţi ce vreţi să spuneţi atunci când vă referiţi la „confruntarea finală” şi la „reglarea de conturi”?
L.P.: Vestul a fost rusofob încă de la războiul din Crimeea (1853-1856). Confruntarea finală dintre Occident și Rusia se va desfăşura sub forma unei înfruntări economice și militare care va duce la dezintegrarea teritorială și politică a Federației Ruse în state mai mici și mai slabe, fiecare dintre acestea urmând să fie mai prietenoasă cu Occidentul decât este acum în ansamblu său Rusia, care este uriaşă şi înarmată nuclear. Numai atunci când se va întâmpla acest lucru, Occidentul va renunţa la teama și neîncrederea față de Rusia și ruși.

A.N.: Să înţeleg că inițiativa senatorului Gardner face parte din strategia Occidentului de a învinge Moscova cu scopul final al dezintegrării teritoriale și politice a Federației Ruse?
L.P.: Da, așa interpretez eu situația și intențiile actuale ale Occidentului.

A.N.: Dar cum va răspunde Rusia la această strategie? Ce ar trebui să ne așteptăm în viitorul apropiat din această confruntare?
L.P.: În ceea ce privește reacția Rusiei, ea are doar două opțiuni din care poate alege: să renunţe şi să se predea (adică să se dezintegreze și să se integreze Occidentului prin reforme instituționale) sau să se închidă și să înfrunte Occidentul militar şi economic (aşa cum s-a întâmplat în perioada sovietică).

Ceea ce Vladimir Putin spune (din 2007) și face (din 2008) confirmă ipoteza mea. El dorește ca Occidentul să recunoască Rusia ca pe-un egal, dar refuză să modernizeze instituțiile politice rusești pentru a le face să corespundă standardelor occidentale. Astfel, izolarea și militarizarea Rusiei devin inevitabile, ceea ce face de neevitat confruntarea economică și militară.

A.N.: Aflându-ne atât de aproape de Rusia, suntem vulnerabili la un potențial conflict între Moscova și Occident. Ar trebui să ne facem griji cu privire la modul în care se desfăşoară acum acest conflict? Nu există o soluție diplomatică?
L.P. : Nu, acest conflict nu este periculos pentru europenii occidentali (membri ai UE și aflaţi sub protecţia NATO), ci pentru ruşi, deoarece ei sunt ținuți ostatici de către conducătorii lor și suferă din cauza propriei lor mentalităţi imperiale. Cu cât rușii vor realiza mai repede că domnia autoritaristă și militarismul sunt contraproductive, cu atât mai ușoară va fi eliberarea.

A.N.: Dar cum se pot ei elibera când Putin exercită o putere aproape infinită în Rusia?
L.P.: Este o întrebare bună despre modul în care oamenii pot scăpa de un tiran. Istoria ne oferă multe răspunsuri.

A.N.: Care vor fi rezultatele unui conflict între Rusia și Occident?
L.P.: În ceea ce privește confruntarea dintre Est și Vest, în epoca nucleară există un singur răspuns – Războiul Rece.

A.N.: Deci un conflict convenţional nu e luat în considerare? De ce?
L.P.: E prea dăunător pentru economie. Noul tip de război rece vizează piețele și resursele, nu teritoriile.

A.N.: Dar este foarte greu să ne imaginăm o lume fără Mama Rusia, așa cum o știm. Ce se va întâmpla cu ordinea mondială după ce Federația Rusă se va dezintegra?
L.P.: Dezintegrarea nu înseamnă moarte, ci o nouă formă de guvernare. În prezent, Rusia este prea mare pentru a fi condusă în mod eficace de la Moscova, rezultând astfel militarismul și imperialismul politicii Kremlinului. Când regiunile importante din Rusia își vor da seama că le va merge mai bine dacă vor păstra banii din taxe şi îşi vor gestiona afacerile economice și administrative la nivel local sau regional, acest lucru nu va însemna că ele nu mai sunt regiuni ruseşti.

Comunitatea Statelor Independente ar putea supraviețui, însă, în loc de Rusia gigantică, comunitatea va încorpora o duzină de state oficial independente, dar interdependente din punct de vedere economic, care împărtășesc istoria, limbajul și tradițiile, dar diferă în ceea ce privește legislația, afilierile politice și comerciale. Australia, Canada, UE și SUA funcționează în același mod. Singura diferență este că, în actuala Federație Rusă, instituțiile de bază nu funcționează. Acest lucru nu poate continua la nesfârşit. Mai devreme sau mai târziu, unele regiuni federale vor realiza mai repede decât altele că alegerile corecte, tribunalele independente și presa liberă nu sunt cuvinte goale, ci piloni ai stabilității și prosperității pentru orice națiune contemporană.

A.N.: S-ar putea ca aceste schimbări să aibă loc în timp ce Vladimir Putin se află încă la putere și conduce țara cu un pumn de fier? Sau este un scenariu post-Putin?
L.P.: Putin reflectă pur și simplu atmosfera publică din Rusia și articulează cea mai populară din aceste atitudini pentru a rămâne la putere fără să fie contestat. Cine știe, dacă există un apetit pentru schimbări și reforme, Putin ar putea valorifica și chiar conduce acest proces…

Foto: Leonid Petrov / Captura Youtube.com