Vicepremierul Austriei și ministra pentru Europa se întâlnesc cu fostul ministru Răzvan Nicolescu, autorul unei petiții prin care cere eurodeputaților să intervină juridic pentru a forța Austria să accepte intrarea României în Schengen

Fostul ministru român al Energiei Răzvan Nicolescu, în prezent președinte al Asociației pentru Energie Curată, va avea marți întâlniri la Viena pe tema Schengen cu ministrul pentru Europa, Karoline Edtstadler, și vicecancelarul Werner Kogler, transmite publicația austriacă Der Standard.

Nicolescu, care a fost și fost președinte al Autorității UE de Reglementare în domeniul Energiei (ACER), a susținut în 22 martie în plenul Comisiei de petiții din Parlamentul European o petiție prin care cere intervenția juridică a instituției în procesul de aderare a României la Schengen.

Practic, petiția cere Parlamentului European să aducă Consiliul UE în fața Curții Europene de Justiție ”pentru lipsa de bună-credință în a acționa și pentru veto-ul abuziv al Austriei”.

Publicația austriacă citează un studiu KPMG care arată că 46.000 de tone de dioxid de carbon sunt eliberate în aer în fiecare an din cauza faptului că Austria a împiedicat România și Bulgaria să adere la spațiul Schengen. Motivul? Camioanele, care stau adesea ore întregi la frontieră, dar și mașinile, care nu se pot apropia decât încet de controlul pașapoartelor, emit multe gaze de eșapament.

„Sunt foarte îngrijorat de aceste emisii absurde de CO2 provocate de camioanele și mașinile care trebuie să aștepte la granițele dintre România și unele state membre”, spune Nicolescu pentru STANDARD. De asemenea, el atrage atenția că România nu se află pe ruta migrației, așa cum a susținut cancelarul Karl Nehammer (ÖVP). Nicolescu și colegii săi vor purta săptămâna aceasta, la Viena, discuții și cu inițiative de mediu.

Bucureștiul este deosebit de supărat că Austria a acceptat aderarea Croației, dar România este discriminată, deși a îndeplinit toate condițiile. „În plus, 4.000 de ofițeri trebuie acum să continue să protejeze frontierele interne ale UE, între România și Bulgaria sau România și Ungaria, în locul frontierelor externe problematice, cum ar fi cele dintre Serbia și Ungaria”, adaugă Nicolescu.