Vicepreşedinte CJ Braşov: Salariile nesimţite de la Compania Apa trebuie să dispară / Unii directori câștigă 8.500 de euro lunar

 Salariile „nesimţite” de la Compania Apa Braşov trebuie să dispară, iar noua conducere va trebui să vină cu o strategie care, pe de o parte să vizeze extinderea ei în cât mai multe zone din judeţ, iar pe de alta – realizarea unor investiţii care să conducă la diminuarea pierderilor de pe reţea, a declarat, joi, preşedintele ADIDAJ (Asociaţia de Dezvoltare Comunitară în Domeniul Apei din Judeţul Braşov), vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Braşov, Todorică Şerban, transmite Agerpres.

CJ Braşov, împreună cu Primăria municipiului Braşov, sunt acţionari majoritari la Compania Apa, având peste 80% din acţiunile operatorului, restul fiind deţinut de alte şase primării din totalul de 18 membri ai Asociaţiei.

Potrivit lui Şerban, salariile nete din companie ar trebui să fie „în concordanţă cu piaţa”, „cu salariile din administraţie, ale celor care lucrează în domeniu”, să fie „un venit de bun simţ” şi să se elimine discrepanţele dintre salariile „oamenilor de rând”, care pornesc de la minimumul pe economie şi cele ale directorilor – care ajung la 8.500 de euro lunar.

„Această companie a fost creată să deservească întregul judeţ, nu doar zona bogată, zona metropolitană. (…). Acest operator trebuie pus în slujba cetăţeanului, după ce, ani de zile, directorii de la această companie şi-au permis şi îşi permit să câştige 8.000 – 8.500 de euro în mână (…). Acest operator va trebui să se extindă şi să deservească cât mai mulţi cetăţeni – pentru că astfel va beneficia de şi mai multe fonduri europene – şi nu doar oraşele mari, ci şi comunităţile mai mici, pe care le-a pierdut cu ani în urmă, când conducerea acesteia nu a avut strategia, convingerea că trebuie să preia tot judeţul Braşov. (…) Faptul că ai lăsat la o parte Predealul, zona Bran-Moieciu, Rupea, când ai dat zona Făgăraşului companiei Apa Sibiu ca să se întărească aceasta şi nu tu, a fost o gândire neeficientă pentru judeţul Braşov. Şi eu, când am fost primar la Prejmer, dacă aş fi sesizat această atitudine, aş fi căutat un alt operator (ca fostul primar din Predeal, Dorin Cocoş, care a a semnat contract cu RAJA Constanţa – n.r.). Investiţiile mari vin cu operatori mari”, a declarat, pentru Agerpres, şeful ADIDAJ Braşov, subliniind că idealul pentru noua conducere ar fi „să ia toate localităţile din judeţ în aria sa de operare”.

În ce priveşte pierderile de apă ale companiei braşovene, care sunt, de ani de zile, de 60%-70%, Todorică Şerban a afirmat că noua conducere va trebui să vină cu o strategie pentru eliminarea acestora, deoarece au influenţă asupra tarifului perceput populaţiei.

„Indexarea tarifului cu rata inflaţiei este o obligaţie legală, dar, dincolo de aceasta, este vorba de o strategie pentru eliminarea pierderilor şi a salariilor nesimţite, dar şi investiţii care să ducă la diminuarea preţului apei, pentru a atinge obiectivul ca acesta să fie în concordanţă cu gradul de suportabilitate a cetăţeanului. Nu putem să tot mergem pe majorări fără să ţinem cont de realitate”, a spus el.

Totodată, şeful ADIDAJ Braşov a anunţat că va cere verificări la Apa Braşov şi că sumele care au fost date ilegal – inclusiv o parte din cele acordate actualului director interimar – vor trebui „recuperate”.

„Multe lucruri vor ieşi la iveală după auditul care se va face la Compania Apa pentru că voi determina să se facă verificări privind toţi banii, că s-au scurs pe anumite contracte, în anumite zone, pentru ca acestea să fie recuperate. (…) Deranjez şi voi deranja până când aceste probleme se vor rezolva”, a punctat Todorică Şerban.

Directorul interimar al Companiei Apa Braşov, Daniel Gligoraş, i-a acuzat, joi, într-o conferinţă de presă, pe şeful ADIDAJ şi pe noul preşedinte al Consiliului de Administraţie, Dorin Cocoş, fost primar al Predealului, că au „încercat să îl demită abuziv pentru ca să nu mai poată candida la o funcţie publică” şi că „nu sunt interesaţi de problemele actuale ale companiei”.

Gligoraş a susţinut că, la preluarea mandatului, în octombrie, existau proiecte pe fonduri europene care au fost implementate de mai bine de zece ani, însă nu au fost puse în funcţiune, existând riscul rambursării sumei de 36 milioane de lei, iar compania ar fi ajuns „în dificultate”.

În opinia acestuia, preşedintele CA al companiei şi şeful ADIDAJ ar fi dori ca societatea să ajungă în faliment, pentru a fi preluată de un alt operator.

Potrivit lui Gligoraş, profitul pe 2024 al companiei a fost de 30 de milioane de lei, iar bugetul a fost construit, în proporţie de peste 50%, din încasările de la clienţi, restul fiind fondurile europene atrase pentru investiţii (cofinanţate cu bani proveniţi de la primăriile din ADIDAJ – n.r.).

El a admis că, în contractul său de management, există o clauză potrivit căreia ar urma să primească 400.000 de euro dacă este concediat abuziv, dar a menţionat că fostul director economic a câştigat, anul trecut, 1,04 milioane de lei, însă, întrebat cum i se par salariile din companie, el a replicat că „performanţa în funcţii trebuie remunerată”.

„Aceste contracte de mandat erau semnate între ei, adică ei îşi dădeau tot lor. Am intervenit şi am spus că nu este corect şi că trebuie creat un moment zero. Vrem ca acest operator să devină cel mai mare din ţară şi nu putem gândi, în acest moment, ca acesta să fie luat de un alt operator de pe piaţă”, a declarat, referitor la afirmaţiile lui Gligoraş, şeful ADIDAJ, Todorică Şerban.