Vicepreşedintele CJ Timiş, Alexandru Constantin Proteasa, în incompatibilitate pe vremea când era consilier local în comuna Moşniţa Nouă, conform ANI/ Este acuzat că a votat o hotărâre prin care o suprafaţă de teren aparţinând firmei sale a fost trecută în intravilan

Vicepreşedintele CJ Timiş, Alexandru Constantin Proteasa, s-a aflat în incompatibilitate pe vremea când era consilier local în comuna Moşniţa Nouă. ANI îl acuză că a votat o hotărâre prin care o suprafaţă de teren aparţinând firmei sale a fost trecută în intravilan, transmite News.ro.

ANI anunţă, joi, că vicepreşedintele CJ Timiş şi fost Consilier local în cadrul Consiliului Local Moşniţa Nouă, Alexandru Constantin Proteasa, s-a aflat în incompatibilitate.

”În perioada exercitării mandatului de consilier local a participat la deliberarea şi adoptarea Hotărârii C.L. al Com. Moşniţa Nouă privind aprobarea Planului Urbanistic Zonal prin care se aprobă introducerea în intravilanul extins al localităţii a unei suprafeţe de teren aflat în proprietatea societăţii în cadrul căreia persoana evaluată deţine calitatea de asociat unic şi funcţia de administrator, producându-se astfel un folos patrimonial pentru sine, respectiv pentru societate”, a anunţat ANI.

Potrivit ANI, el a încălcat astfel prevederile art. 70, art. 71 şi art. 77 din Legea nr. 161/2003 şi art. 228, alin. (1), lit. c) din O.U.G. nr. 57/2019.

– art. 70 din Legea nr. 161/2003, prevede că ”prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.”;

– art. 71 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia ”Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.”

– art. 77 din Legea nr. 161/2003, potrivit căruia ”Conflictele de interese pentru preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sau consilierii locali şi judeţeni sunt prevăzute în art. 46 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare”.

– art. 228, alin. (1), lit. a), b), c), f) şi alin. (2)-(4) din O.U.G. nr. 57/2019, potrivit căruia „Regimul general aplicabil conflictului de interese pentru aleşii locali. (1) Alesul local aflat în conflict de interese în condiţiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările şi completările ulterioare, are obligaţia să se abţină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru: a) soţ, soţie sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv; b) orice persoană fizică sau juridică faţă de care alesul local are calitatea de debitor al unei obligaţii; c) o societate la care deţine calitatea de asociat unic ori funcţia de administrator sau de la care obţine venituri; f) asociaţie sau fundaţie din care face parte. (2) În exercitarea funcţiei, consilierul local sau consilierul judeţean aflat în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) are obligaţia să anunţe la începutul şedinţei consiliului local, respectiv a consiliului judeţean interesul personal pe care îl are la adoptarea hotărârii respective, anunţ care se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei. (3) Ulterior anunţării interesului personal, consilierul local sau judeţean nu mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii consiliului cu privire la care acesta şi-a anunţat interesul şi nu are drept de vot la adoptarea acestei hotărâri. (4) Actele administrative emise ori adoptate sau actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută în condiţiile Legii nr. 176/2010, cu modificările şi completările ulterioare. „