Vicepreședintele executiv al UDMR, Anna Horvath, a fost condamnat definitiv de ÎCCJ la închisoare cu suspendare și 100 de zile de muncă în folosul comunității / Reacția UDMR: Sentința este nedreaptă și neechitabilă

Vicepreședintele executiv al UDMR, Anna Horvath, a fost condamnată definitiv miercuri de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) la 2 ani de închisoare cu suspendare și 100 de zile de muncă în folosul comunității pentru infracțiunea de trafic de influență. Instanța a achitat-o pe Horvath pentru acuzația de spălare de bani.

Horvath a fost apărată cu insistență de liderii UDMR, inclusiv de președintele formațiunii, Kelemen Hunor, care în plină anchetă a desemnat-o vicepreședinte executiv al Uniunii și a susținut că în România nu se poate vorbi de stat de drept.

Potrivit minutei Instanței Supreme, Anna Horvath va fi obligată ca pe durata termenului de supraveghere să respecte următoarele măsuri de supraveghere: a) să se prezinte la Serviciul de Probaţiune Cluj, la datele fixate de acesta; b) să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa; c) să anunţe, în prealabil, schimbarea locuinţei şi orice deplasare care depăşeşte 5 zile; d) să comunice schimbarea locului de muncă; e) să comunice informaţii şi documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existenţă.

De asemenea, judecătorii ÎCCJ au mai decis să o condamne pe Anna Horvath să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de serviciul de probaţiune sau organizat în colaborare cu instituţii din comunitate.

”În baza art. 93 alin. 3 Cod penal, pe parcursul termenului de supraveghere, inculpata va presta muncă neremunerată în folosul comunităţii în cadrul Asociaţiei Filantropice Medical-Creştină Cluj sau Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj, pe o perioadă de 100 de zile lucrătoare”, se mai arată în minuta instanței.

Anna Horvath fusese condamnată în martie 2018, în primă instanță, de Curtea de Apel Cluj la 2 ani și 8 luni de închisoare cu executare pentru trafic de influență și spălare de bani, infracțiuni comise din funcția de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca.

Cum a fost apărată Anna Horvath de liderii UDMR

În februarie 2017, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Uniunea continuă să creadă în nevinovăţia Annei Horvath.

„S-a dovedit din nou că, astăzi, în România nu se poate vorbi de stat de drept. Aşa cum am subliniat de mai multe ori, ţara este guvernată de organizaţii de forţă, procurorii îşi exercită puterea de influenţă foarte mare asupra deciziei judecătorilor, ceea ce este inacceptabil, mai ales într-o ţară a Uniunii Europene. În calitate de viceprimar, dar şi de politician al Uniunii, Horvath Anna a demonstrat întotdeauna, prin atitudinea sa, că, deşi în aceste condiţii, în care interpretarea legislaţiei este dificilă, nu trebuie să ne lăsăm intimidaţi, nu există alternativă la reprezentarea intereselor comunităţii maghiare. Prin urmare, trebuie să milităm întotdeauna pentru susţinerea drepturilor noastre, să ne desfăşurăm activitatea politică întotdeauna cu onoare, integritate şi curaj”, a afirmat Kelemen Hunor.

El a subliniat că UDMR „continuă să creadă în nevinovăţia Annei Horvath”.

„Uniunea Democrată Maghiară din România a constatat, cu regret, reeditarea unui nou capitol în campania de discreditare a Annei Horvath. După ce în luna octombrie a anului trecut, Direcţia Naţională Anticorupţie a lansat, la adresa acesteia, o serie de acuzaţii în legătură cu posibilitatea săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă şi a demarat cercetări în acest caz, astăzi, 28 februarie 2017, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a adus noi acuzaţii şi a depus plângere penală la Direcţia Naţională Anticorupţie, sub suspiciunea săvârşirii de către Horvath Anna a infracţiunii de conflict de interese”, a mai afirmat preşedintele UDMR.

Kelemen Hunor a atras atenţia asupra modului în care a procedat ANI în cazul Annei Horvath şi vorbeşte despre „suspiciunea de abuz în serviciu”.

„În procedurile ANI, acest tip de denunţ imediat – prin care politicianul implicat este privat de dreptul de a demonstra, mai întâi prin recurs la decizia administrativă, că acuzaţiile prezentate sunt nefondate – constituie o excepţie, în mod clar discriminatorie şi ridică suspiciunea de abuz”, a susținut Kelemen.

Acuzațiile ANI și ancheta DNA în cazul Annei Horvath

Procurorii DNA au dispus, pe 11 octombrie 2016, luarea măsurii controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de Anna Horvath, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. Printre obligaţiile impuse se afla şi aceea să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta, respectiv activitatea de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca. Pe 13 octombrie, Anna Horvath a anunţat că intră în concediu fără plată până la încheierea cercetărilor, fiind incorect să fie remunerată dacă nu poate presta munca la primărie.

Ulterior, în 20 decembrie 2016, a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie, sub control judiciar, pentru comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă şi spălare a banilor.

În plus, la finalul lunii februarie 2017, Agenţia Naţională de Integritate a constatat încălcarea regimului juridic al conflictului de interese în materie administrativă şi a identificat indicii privind posibila săvârşirea a infracţiunii de conflict de interese în materie penală de către Anna Horvath, în calitatea sa de viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, motiv pentru care a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj.

Foto: Anna Horvath / Sursa: Facebook