Vicepreşedintele Parlamentului European, Nicu Ştefănuţă: Existenţa ‘fact-checking’-ului reduce credinţa în titluri false pe platformele Meta cu 27%

Existenţa fact-checking-ului reduce cu 27% credinţa în titluri false şi cu 25% interacţiunile cu dezinformarea pe platformele Meta, a declarat miercuri, la Strasbourg, vicepreşedintele Parlamentului European Nicu Ştefănuţă, citat de Agerpres.

Eurodeputatul ales independent şi afiliat grupului Verzilor din Parlamentul European a avut acces la o serie de informaţii privind platformele digitale în calitate de membru al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE) a PE.

Ştefănuţă a afirmat, în cadrul unui briefing pentru jurnalişti români, că nu doar TikTok este în vizorul Comisiei Europene, ci „aproape toate platformele”. „Sunt 60 de investigaţii deschise de Comisia Europeană”, a precizat el.

Vicepreşedintele PE s-a declarat împotriva renunţării la fact-checking şi înlocuirea sa cu aşa-numitele „community notes”.

„Până deunăzi, în decembrie 2023, Facebook se lăuda că a blocat 68 de milioane de postări, 68 de milioane de postări care conţineau ştiri false şi dezinformări. Vă puteţi imagina ce înseamnă să renunţi la tot acest proces. O fi pentru ei o economie, pentru că nu mai trebuie să-i plătească pe cei care verifică faptele, dar pentru noi este un dezastru, în contextul în care oricum societatea românească, şi prin lipsa atenţiei pentru educaţie, este foarte naivă la tot ce circulă online”, a explicat Nicu Ştefănuţă.

Potrivit lui, din aceleaşi motive a fost blocat şi 43% din conţinutul de pe Instagram.

„De aceea eficienţa fact-checking-ului este mare, pentru că reduce credinţa în titluri false cu 27%, adică tot trece conţinut care nu este clar, dar măcar aproape 30% din omenire este salvată, să zicem aşa. Şi mai reduc şi interacţiunile cu dezinformarea până la 25%, care înseamnă pur şi simplu un comment, un like, un like dat site-urilor despre credinţa în Dumnezeu de exemplu, care produc conţinut politic dintr-o dată. Adică nu mai sunt despre ‘Flori, fete şi băieţi’ sau fecioara sculptată într-un trunchi de copac, ci dintr-o dată sunt – ‘Toată lumea votează Georgescu’. De aceea sunt periculoase tipul acesta de interacţiuni”, a explicat eurodeputatul din grupul Verzilor.

El apreciază că varianta „community notes”, propusă în locul verificării faptelor de Mark Zuckerberg la Meta, „nu este la fel de eficientă şi este des motivată politic”.

„De ce? Pentru că cine are timp şi interes să comenteze şi să pună o variantă alternativă? De obicei rivalii politici, combatanţii politici. Şi atunci observi un război de raportare, să zicem aşa. Unii zic că e fals, alţii zic că nu e fals, dar de fapt în spate este cum e la comentarii la ziare, unde de obicei sunt postacii de la partide politice care sunt cei mai activi. Deci community notes este de departe mai ineficient şi am vrea revenirea la fact-checking”, a pledat vicepreşedintele PE.

În acelaşi timp, el a pledat pentru consolidarea DSA (Actul pentru servicii digitale), inclusiv prin mărirea amenzilor împotriva marilor platforme digitale.

„Sunt 60 de investigaţii şi bineînţeles că urmărim foarte atent investigaţia pe TikTok care să vedem ce rezultate produce, dar de fapt a produs şi în cazul României deja nişte rezultate. Înţeleg că până la 67.000 de de interacţiuni şi 4.000 de conturi, care unele veneau din Turcia, au fost implicate în campania din România”, a spus Ştefănuţă, care citează un raport prezentat de Tik Tok în Comisia pentru piaţă internă şi protecţia consumatorilor (CONT) din PE în decembrie anul trecut.