Victor Ponta recționează la dezvăluirile G4Media.ro despre achitarea în dosarul Turceni Rovinari. Cele 20 de observații ale fostului premier

În legătură cu Decizia penală pronunțată în data de 10 Mai 2018 de către ICCJ în dosarul 3407/1/2015 – 1 și cu opinia exprimată în articolul dvs cu titlul De ce au fost achitaţi Ponta şi Şova: o combinaţie de erori ale procurorilor cu decizii CCR de dezincriminare. Instanţa a lăsat nesoluţionată partea privind prejudiciul şi a menţinut sechestrele  vă rog sa luați act de câteva elemente de fapt și de drept care susțin grava incompetentă și reaua credință evidentă a procurorului DNA care a efectuat urmărirea penală și a întocmit rechizitoriul, arată fostul premier într-un punct de vedere transmis G4Media.ro

ASPECTE DE FAPT ȘI DE DREPT

1. Deși s-a vorbit de către procurorul DNA în comunicarea publică despre “fapte de corupție” nu există în rechizitoriul înaintat instanței de judecată nicio faptă prevazută de Codul Penal la Capitolul “Infracțiuni de corupție și de serviciu” și nicio faptă prevazută de Legea 78/2000 privind descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
2. Deși elementul principal în comunicarea publică și în Rapoartele Anuale de activitate ale DNA din anii 2016/17/18 a fost calitatea mea oficială de Prim-Ministru, faptele incriminate în rechizitoriu au legătură EXCLUSIV cu activități desfășurate în anii 2007/2008 în funcția privată de avocat în relația cu o altă entitate privată – Societatea de Avocați “Șova și Asociații”/ în perioada incriminată nu dețineam nicio funcție executivă sau politică, iar partidul din care făceam parte nu se afla la guvernare;
3. Deși s-a făcut vorbire și în rechizitoriu și în comunicarea publică a DNA despre implicarea mea în încheierea și derularea unor contracte comerciale între SCA Șova și Complexele Turceni și Rovinari, nu am fost niciodată acuzat oficial sau inculpat pentru infracțiunea de “trafic de influență” prevazută de Art. 256 din vechiul Cod Penal / deoarece în cursul urmăririi penale nu a existat nicio proba ( înscris sau martor) care să susțină o asemenea acuzație în faza de judecată, procurorul de instanță nici măcar nu a adresat cereri sau întrebări pe aceasta tema / presupusa relație între mine și Complexele Turceni și Rovinari a rămas un simplu element de atracție pentru mass-media, fără a fi în niciun fel concretizat în acuzații oficiale;
4. Deși procurorul de caz a făcut o presupusă legătură între locația Complexelor Turceni și Rovinari și faptul ca sunt deputat de Gorj, s-a dovedit, în faza de judecată ( chiar prin documentele atașate de către procuror la dosar) ca în perioada 2007-2008 acestea se aflau legal sub autoritatea și conducerea AVAS cu sediul în București – aici se luau deciziile de politică managerială ( nu la locurile de producție a energiei ). Calitatea mea de deputat de Gorj nu avea și nu putea să aibă nicio influență;
5. În rechizitoriu și în comunicatele DNA referitoare la acuzațiile de fals material în înscrisuri sub semnătură privată s-a făcut mereu vorbire despre 17 fapte / în realitate, în cadrul judecății, instanța a decis, la solicitarea și cu acordul procurorului de ședință, schimbarea încadrării juridice din 17 fapte într-una singură – sub formă continuată ( asa cum prevede în mod clar Art. 42 din Codul Penal și cum se studiază obligatoriu în anul II la Facultatea de Drept – disciplina Drept Penal).  Cifra de 17 fapte a fost exclusiv pentru inducerea în eroare a mass-media ( sau dintr-o incompetență evidentă);
6. În cadrul dosarului penal, procurorul nu a indicat nicio dată la care s-au comis presupusele falsuri materiale – chiar dacă, din toate probele administrate încă din faza de urmărire penală, rezultă că acele documente au fost întocmite în perioada 2007/2008, procurorul a ales să ignore aceste probe deoarece ar fi însemnat ca faptele erau deja prescrise ( termenul pentru prescripția specială fiind de 7 ani si jumătate);
7. Înscrisurile pretins false atașate la dosar de către procuror sunt doar niște fotocopii, neexistând originalele – din acest motiv nu s-a putut efectua nicio expertiză grafoscopică ( în condițiile în care acestea nu poartă semnătura originală nici a lui Dan Șova, nici a mea);
8. Atât în cadrul urmăririi penale, cât și în faza de judecată, în baza tuturor probelor administrate chiar de către procuror, a rezultat că înscrisurile pretins a fi false au fost realizate efectiv de către martora Ciurcu Simona care a și spus acest lucru în fata instanței / acuzațiile de autorat formulate la adresa lui Dan Șova sau a mea erau evident nereale ( putând fi eventual acuzați de instigare);
9. În expertiza financiar-contabilă efectuată în cursul urmăririi penale se precizează ca obligațiile fiscale ale “Cabinetului individual de avocatură Ponta Victor Viorel” au fost achitate la timp și în totalitate – în ciuda acestei concluzii procurorul a persistat în trimiterea mea în judecată pentru infracțiunea de evaziune fiscală ( deși nu exista niciun prejudiciu la bugetul de stat) asumând decizia de achitare a instanței / având în vedere și cuantumul sumei pretins evazionată în accepțiunea procurorului în valoare de 51.000 ron, acesta trebuia oricum să cunoască prevederile Art 10 din Legea 241/2005 care impun o sancțiune administrativă ( nu pedeapsa penală) în cazul în care prejudiciul este mai mic de 50.000 euro;
10. În comunicatul de presa al DNA către mass-media a fost inclusă cu rea-credință o precizare absolut falsă – aceea că ANAF s-a constituit parte civilă în dosar contra mea / din documentul oficial depus la dosar din faza urmăririi penale și confirmat la primul termen de judecata, rezultă clar ca ANAF nu s-a constituit parte civilă contra inculpatului Victor Ponta deoarece nu exista prejudiciu la bugetul de stat produs de mine / în acest fel, am devenit singurul caz de evaziune fiscala fără ca ANAF sa se constituie parte civila, din practica judiciară românească;
11. Referitor la acuzația de spălare de bani, procurorul DNA a pretins faptul că eu știam încă din 2007/2008 că Dan Șova obține bani din infracțiunea de abuz în serviciu / dincolo de faptul ca în sprijinul acestei supoziții a procurorului acesta nu a administrat nici măcar o singură probă ( scrisă sau martor), trebuie menționat că prima acuzație oficială de abuz în serviciu la adresa lui Dan Șova a fost formulată în anul 2015 ( la 7 ani după momentul în care eu ar fi trebuit să știu) / în mod paradoxal și comic pentru acestă acuzație, trebuie precizat că în perioada 2007/2008, chiar procurorul a afirmat că eu nu am fost asociat sau angajat la SCA Șova și Asociații – deci nu aveam cum să știu de contractele acestuia ( cu atât mai puțin că ar fi comis fapte de abuz în serviciu) / acuzațiile formulate de către procuror în rechizitoriu au un caracter contradictoriu între ele , acesta încercând sa demonstreze contrariul în funcție de acuzația făcută;
12. În rechizitoriu și comunicatul către mass-media, procurorul de caz  a afirmat că banii primiți în baza contractului de colaborare din 2007/2008 în sumă totală de 181.000 ron ( din care am plĂtit 51.000 taxe și impozite la bugetul de stat) au fost “spălați” prin achiziția a două apartamente de către mine / tot procurorul a atașat însă la dosarul cauzei contractele de achiziție a celor două apartamente care au data de semnare anul 2006 și suma totală de 900.000 ron;

ELEMENTE DE NATURĂ POLITICĂ

1. Deși faptele acuzate au avut loc în perioada 2007/2008 și au apărut în spațiul public încă din anul 2009 ( când a fost și un proces civil între Dan Șova și Monica Macovei) urmărirea penală a început în anul 2015, fără a exista niciun element obiectiv care să împiedice până atunci cercetarea;
2. Faptele pentru care am fost cercetat și inculpat nu sunt prevazute nici de Codul Penal la Capitolul “Infracțiuni de corupție sau de serviciu” și nici de Legea 78/2000 privind sancționarea faptelor de corupție sau asimilate / în consecință, DNA nu avea competența să cerceteze aceste fapte și ar fi trebuit să decline cauza către Parchetul de pe lângă ICCJ / nu a făcut acest lucru din motive politice și de promovare în mass-media;
3. După ce opoziția parlamentară a anunțat public că va depune o moțiune de cenzură în ziua de 5 iunie 2015, la ora 12 am fost convocat la sediul DNA în ziua de 5 iunie 2015 la ora 11, unde am fost declarat suspect pentru faptele arătate mai sus ( citația telefonică a fost făcută în seara zilei de 4 iunie la ora 19, personal, de către procurorul Jan Uncheșelu);
4. În cursul urmăririi penale, procurorul a refuzat în mod ostentativ și explicit să admită la dosar Decizia Curții Europene de Justiție din data de 3 Septembrie 2015 ( după începerea urmăririi penale) care prevede în mod expres faptul că “ În ceea ce priveşte contractele de abonament privind prestarea de servicii de consultanţă precum cele în discuţie în litigiul principal faptul generator al taxei şi exigibilitatea acesteia intervin la expirarea perioadei pentru care s-a convenit plata, fără să prezinte importanţă dacă beneficiarul a apelat efectiv sau cât de des a apelat la serviciile prestatorului” . În acest fel, procurorul și-a asumat în mod evident o previzibilă soluție de achitare în instanță, dar a continuat cu urmărirea penală din motive politice;
5. În fata instanței, atât ceilalți inculpați cât și unii martori au declarat faptul că în cursul urmăririi penale au fost presați și amenințați de către procurorul de caz să declare fapte neadevărate care ar fi dus la dovedirea vinovăției mele / în acest context au fost și ei inculpați ( Laurențiu Graure) sau și-au schimbat declarația în fața instanței ( martora Simona Ciurcu);
6. Deși oficial dosarul privea contractele lui Șova cu Complexele Turceni ți Rovinari, în cursul urmăririi penale procurorul a efectuat 43 de percheziții la toate firmele și persoanele fizice care au fost clienții Cabinetului Individual Ponta Victor Viorel în perioada 2005-2008 – au fost audiați la sediul DNA reprezentanții acestora, fiind întrebați exclusiv de relațiile contractuale cu mine ( evident fără nicio legătură cu Turceni sau Rovinari) – cu toate presiunile exercitate asupra acestora nu au putut fi formulate alte acuzații la adresa mea.

ELEMENTE DE DREPT ȘI DE FAPT REZULTATE DIN DECIZIA ICCJ

1. Eu nu am fost acuzat infracțiunea de abuz în serviciu / nu am invocat în cadrul procesului protocoalele de colaborare ale DNA cu alte instituții/ nu am cerut înlăturarea niciunei probe administrate la dosar = în concluzie, în adoptarea soluției de către instanța de judecată nu a fost incidentă nicio Decizie a CCR adoptată după întocmirea rechizitoriului;
2. În conformitate cu prevederile Codului de Procedură Penală, instanța nu a soluționat latura civilă ( constatând doar că nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni) urmând ca ANAF să se pronunțe dacă dorește în continuare recuperarea prejudiciului fiscal – acest lucru este valabil însă doar pentru inculpații față de care ANAF s-a constituit parte civilă în procesul penal / față de mine acest lucru nu a fost făcut și, deci, această situație nu se aplică în cazul meu. (Foto: Facebook)