Victoria lui Trump: „un medicament amar” sau un dezastru pentru Europa?

Sunt controversate efectele pentru Europa ale unei posibile victorii a lui Donald Trump la alegerile americane. Cele pentru sănătatea democrației, pentru drepturile omului, pentru egalitate, pentru un viitor civilizat și respectuos, din păcate, le cunoaștem. Însă, în ceea ce privește efectele directe pe care le-ar putea avea asupra politicilor și a economiei europene, opiniile diferă. Și va fi important să ținem cont de acest lucru, având în vedere că, din 2000, veniturile reale pe cap de locuitor au crescut aproape dublu în Statele Unite față de cele din UE. Digitalizarea lentă a împiedicat productivitatea. Astăzi, doar patru dintre primele 50 de companii tehnologice din lume sunt europene, relatează Corriere dela Serra, citată de Rador Radio România.

Efecte negative:

• Cheltuielile militare

În ziarul „Domani”, politologul Mario Giro explică că primul efect al alegerii lui Trump ar fi negativ, mai ales pentru formațiunile italiene de dreapta. Pentru că Trump ar cere, mai întâi, respectarea plății a 2% din PIB în cheltuieli militare ale NATO. Italia ar trebui să contribuie cu 10 miliarde de euro. Unde ar găsi acești bani? „Orice guvern italian, care va lua mai mulți bani de la sănătate sau de la educație sau de la finanțarea administrației publice pentru a-i investi în arme, ar cădea imediat”. Aceasta ar însemna să-și regândească apartenența militară la NATO.

• Ucraina

Trump ar reduce ajutoarele militare pentru Kiev. Pentru a compensa scăderea subvențiilor americane, Europa ar trebui să investească cu 80 de miliarde de euro mai mult pe an decât acum. Trump ar vrea să pună capăt războiului, „acceptând de facto anexarea Crimeei, regiunii Donbas și a altor părți ale Ucrainei”. Ce se va întâmpla cu dreapta pro-atlantică? Giro spune: „Dreapta europeană ar putea încerca să se repoziționeze, în timp ce pentru Stânga ar fi mult mai dificil. În cazul italian, premierul nostru ar putea încerca din nou să schimbe echilibrele, chiar dacă i-ar fi greu să renunțe complet”. Zelenski ar trebui să demisioneze, iar reconstrucția Ucrainei ar fi încredințată numai Uniunii Europene, „cu toate costurile cazului pe spatele nostru”.

• Taxele vamale

Apoi, este problema taxelor vamale, care vor afecta industriile europene, începând cu sectorul auto. Zilele trecute, la un miting din Dakota de Nord, Trump a spus: „Cel mai bun cuvânt care există este tariful vamal”. Giro scrie: „Statele Unite ale Americii conduse de Trump ar crește foarte mult presiunea asupra industriei europene, pentru a opri comerțul cu China. Exporturile italiene, care reprezintă o mare parte din PIB-ul nostru, ar avea de suferit”. Consecință: creșterea șomajului și criza datoriilor publice italiene pe piețe. „Un tarif vamal pentru produsele chinezești, care intră în Statele Unite, ar determina inevitabil redirecționarea multor produse către piața europeană”, explică pentru „Euronews” André Sapir, cercetător senior la Bruegel și fost consilier economic al președintelui Comisiei Europene, Romano Prodi. „UE ar trebui să răspundă cu măsuri de represalii. Ar trebui să se protejeze”.

• PIB-ul

Potrivit Goldman Sachs, noua eră trumpiană ar costa Europa o reducere cu 1% a PIB-ului, a produsului intern brut, ca efect comun al unui nou război comercial, al creșterii cheltuielilor de apărare și o mai mare incertitudine geopolitică. Dar un raport al Institutului Economic German IW, furnizat agenției „Reuters”, a constatat că într-un scenariu în care Administrația Trump ar impune taxe de 20% Uniunii Europene și Uniunea ar răspunde cu măsuri de represalii, PIB-ul zonei euro s-ar prăbuși cu 1,3% în 2027 și 2028 și ar scădea până la 1,5% în Germania, cea mai afectată țară.

• Relații bilaterale

După cum amintește Federico Rampini, „primul mandat al lui Trump a fost marcat de o predilecție importantă pentru relațiile bilaterale: el tratează cu Italia sau cu Germania; în schimb, vede Uniunea Europeană cu neîncredere și antipatie. Este o problemă când vine vorba de politicile comerciale, deoarece regulile privind comerțul exterior (inclusiv taxele vamale) sunt responsabilitatea Bruxelles-ului”.

• Normalizarea formațiunilor de dreapta

Ar exista și un efect politic important. O a doua victorie a lui Trump ar da un impuls partidelor și mișcărilor populiste de extremă dreaptă, care îmbrățișează aceleași politici iliberale pe care Trump și mișcarea sa „Make America Great Again” le-au promovat de ani de zile. Forțele centriste europene au început deja să se bazeze pe sprijinul extremei drepte pentru a obține sau a menține puterea în multe țări: partidele de extremă dreapta – scrie Politico.eu – „au intrat în guverne de coaliție în șapte țări UE: Croația, Republica Cehă, Finlanda, Ungaria, Italia, Țările de Jos și Slovacia”. Totodată, actualul guvern suedez este dependent de ajutorul extremei drepte; iar noul guvern de centru-dreapta al Franței va putea guverna doar cu sprijinul tacit al RN. Victoria sa ar stimula și mai mult aceste partide de extremă dreapta și ar încuraja normalizarea lor.

Efecte pozitive

Cu toate acestea, există voci care sunt (moderat) mai optimiste. Politico.eu le-a cules de la niște oficiali europeni anonimi, potrivit cărora venirea lui Trump la putere ar constitui un „medicament amar” pentru Europa.

• Un șoc benefic

Un diplomat de rang înalt rezumă astfel: „Întoarcerea lui Trump ar fi un șoc benefic, care ar permite UE să depășească diviziunile și să meargă mai departe mai unită”.

Think Tank-ul american Stimson Center este de acord: „Trump și naționalismul său hiperbolic ar putea fi scânteia care alimentează dorința Europei de a se reînnoi pentru următoarea generație. Fără provocarea lui Trump la adresa Europei, liderii de la Berlin, Paris și din alte părți s-ar putea să nu perceapă urgență de a schimba cursul și de a lua medicamentul necesar”.

• Apărare comună

Primul motiv este militar. O președinție a lui Trump ar fi atât de ostilă Europei, încât nu ar avea de ales decât să-și sporească cheltuielile pentru apărare, să-și restructureze sectorul tehnologic și să-și clarifice politica față de China. În ceea ce privește apărarea, oficialii văd în mod pozitiv o conștientizare din partea guvernelor europene cu privire la necesitatea de a deveni autonome din punct de vedere militar față de Statele Unite.

Potrivit think tank-ului European Council on Foreign Relations (ECFR), Statele Unite și-ar reduce protecția militară asupra Europei, concentrându-se pe China. În urma invaziei ruse a Ucrainei, Statele Unite și-au consolidat prezența în UE, cu 90.000 de soldați în total, dintre care 10.000 au fost dislocați în Polonia. Departamentul Apărării ar putea decide să reducă la 10.000 numărul maxim de trupe în serviciu activ în Germania, în timp ce o mică parte ar fi distribuită altor națiuni. Un efect negativ, dacă dorim să rămânem protejați de umbrela americană, pozitiv dacă forțează Europa să accelereze pentru a crea o apărare comună eficientă.

• Euro-bonduri și Draghi

Despre finanțarea armelor pentru Ucraina, un grup de țări ar dori să folosească euro-bonduri, cu o datorie comună, dar sunt unele „frugale”, printre care Germania și Țările de Jos, care se opun. Dacă Trump ar câștiga, ar exista o presiune mai mare asupra acestora din urmă pentru a accepta un efort colectiv, așa cum s-a întâmplat cu un alt șoc nebenefic, pandemia. Raportul Draghi, care susține euro-bondurile, intră și în raționamentul funcționarilor. Necesitatea de a armoniza piețele și de a consolida capacitatea industrială este clară și împărtășită. Totuși, puțin sau nimic se mișcă în această direcție. O victorie a lui Trump ar acționa „ca un catalizator și ar forța țările reticente să accepte în sfârșit supravegherea comună a băncilor și a piețelor lor de valori”.

• Taxe vamale și protecționism

În ceea ce privește economia, explică oficialii pentru Politico.eu, alegerea lui Trump ar putea împinge Europa să adopte o abordare mai protecționistă. Există o dispută între continentul nostru și Statele Unite cu privire la taxele vamale pe oțel și aluminiu, care nu a fost niciodată rezolvată. Europa a suspendat taxele ca răzbunare împotriva Washingtonului până la 21 martie 2025, la două luni după preluarea mandatului de către noul președinte: „UE vrea să evite un război comercial total cu Statele Unite, dar de data aceasta este mai bine pregătită să reacționeze împotriva Washingtonului, dacă este necesar”.

• China

Apoi, este China. Presiunea Administrației Trump a împins mai multe țări europene să renunțe la contractele cu gigantul chinez de telecomunicații Huawei, din cauza preocupărilor de securitate cibernetică semnalate de Statele Unite. Germania a evitat confruntarea în privința Huawei din cauza temerilor că Beijingul ar putea riposta împotriva industriei sale auto. Joe Biden a fost mai conciliant cu Europa. Cu Trump, această abordare s-ar putea schimba la 180 de grade, „ceea ce ar fi un avantaj pentru șoimii din China”. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește în mod clar o abordare mai dură față de China, dar se confruntă cu rezistența statelor membre ezitante, în primul rând Germania. Un înalt oficial al UE explică: „Un mic impuls din partea unei alte administrații Trump ar ajuta-o mai degrabă decât să îi dăuneze”.

Sursa: CORRIERE DELLA SERA / Rador Radio România / Traducerea: Oana Avram