Victorie pentru Orbán? Budapesta, posibilă gazdă pentru întâlnirea Trump-Putin

Capitala ungară Budapesta ar putea fi gazda întâlnirii dintre Donald Trump și Vladimir Putin menită să găsească o soluție conflictului care opune Ucraina și Rusia, susține un jurnalist de la Magyar Hírlap. Dacă acest lucru se va produce, premierul Viktor Orbán și Ungaria vor primi un imbold major pe scena diplomației internaționale, demonstrând relațiile speciale pe care le au atât cu Team Trump, cât și cu cei de la Kremlin.

Varianta Elveția

Purtătorul de cuvânt al Ministerului elveţian de Externe, Nicolas Bideau, a declarat în weekend că ţara sa este pregătită să organizeze o întâlnire la nivel înalt între preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, dacă ambele părţi doresc acest lucru, a relatat presa din țara cantoanelor.

Nicolas Bideau a reamintit de summitul pentru pace pe care Ucraina l-a organizat în Elveţia şi a explicat că, după acesta, Ucraina, Rusia şi Statele Unite au fost informate în mod regulat despre “disponibilitatea (Elveţiei) de a sprijini orice eforturi diplomatice pentru stabilirea păcii.”

“După summitul de la Burgenstock, Ucraina, Rusia şi Statele Unite au fost informate în mod regulat cu privire la disponibilitatea noastră de a sprijini orice eforturi diplomatice pentru stabilirea păcii,” a declarat oficialul elvețian pentru Le Temps.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat anterior că primele discuţii privind încetarea războiului ruso-ucrainean vor avea loc mai întâi cu preşedintele ales al SUA, Donald Trump, şi abia apoi – eventual – cu Putin. Ministerul ucrainean de Externe a declarat că Kievul se aşteaptă ca Zelenski şi Trump – care au avut o întrevedere şi luna trecută la Paris – să se întâlnească la scurt timp după învestirea în funcţie, la 20 ianuarie, a miliardarului american.

La 10 ianuarie, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului Naţional de Securitate al Casei Albe, John Kirby, a afirmat că niciuna dintre părţile implicate în războiul Rusiei împotriva Ucrainei “nu este în prezent pregătită să negocieze” o înţelegere.

Obstacolul CPI

În comentariul său, Bideau a dat asigurări că mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internaţională (CPI) pe numele liderului de la Kremlin nu va constitui un obstacol în calea eventualei sale vizite în Elveţia. Potrivit acestuia, guvernul elveţian ar avea dreptul de a face o excepţie, dacă este necesar, pentru discuţiile de pace.

Reamintim că CPI a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru acuzațiile că este implicat în răpirea sistematică a copiilor ucraineni. Putin călătorește doar direct către și dinspre națiuni care nu recunosc legitimitatea CPI.

Curtea Penală Internațională de la Haga – înființată în 2002 și diferită de Curtea Internațională de Justiție (CIJ), un organism al Națiunilor Unite care examinează disputele dintre state – definește crimele de război drept “încălcări grave” ale Convențiilor de la Geneva, acorduri care stabilesc legile internaționale umanitare care trebuie urmate în timp de război. Aceste încălcări includ atacarea deliberată a civililor și atacarea țintelor militare legitime în care victimele civile ar fi “excesive,” au afirmat experții juridici, citați de Reuters.

Acordurile sunt menite să îi protejeze pe cei care nu participă la lupte, cum ar fi civili, medici, soldați răniți și prizonieri de război.

CPI este singurul tribunal global care are competența de a trage la răspundere indivizi, inclusiv soldați, luptători rebeli și șefi de stat, pentru crime de război, crime împotriva umanității, război agresiv și genocid.

URSS a ratificat Convenția de la Geneva în 1954. Rusia a revocat în 2019 recunoașterea unuia dintre protocoale, dar rămâne semnatară la restul acordurilor.

Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, iar Moscova nu recunoaște tribunalul. Dar Ucraina și-a dat aprobarea ca CPI să examineze presupusele atrocități comise pe teritoriul său, care datează încă de la anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Ca urmare a acestei cereri din partea guvernului ucrainean, CPI își exercită acum jurisdicția asupra oricărei persoane suspectate de abuzuri în interiorul Ucrainei, indiferent de naționalitatea acestora, care include ucraineni, ruși și Putin însuși.

CPI nu are competențe de poliție, iar instanța nu judecă inculpații in absentia. La rândul său, Rusia nu recunoaște CPI și nu este obligată să predea un cetățean rus. Ea recunoaște în schimb CIJ, care are sediul tot la Haga, dar nu investighează indivizi și nici nu emite mandate de arestare, ci se ocupă exclusiv de litigiile juridice dintre state.

De aceea CPI va trebui să urmărească potențialii inculpați pentru a vedea dacă călătoresc în țări în care pot fi arestați. În această situație, un mare semn de întrebare este legat de Putin și de posibilitatea ca, în cazul în care el va ajunge într-o țară care e membră a CPI, aceasta să îl rețină.

O situație specială s-ar produce dacă ar exista un nou lider la Moscova, în locul lui Putin. Acesta ar putea fi presat la o adică să-l trimită pe Putin în fața judecătorilor CPI, dar un astfel de scenariu este greu de pus în practică și este greu de imaginat în acest moment.

Dacă Moscova refuză să se conformeze hotărârii acestei instanțe, așa cum a anunțat în repetate rânduri, singura sancțiune este trimiterea chestiunii la Consiliul de Securitate al ONU, unde Rusia are drept de veto. Experții spun așadar că Putin și cercul său par a fi feriți de justiția internațională atâta timp cât rămân la putere la Moscova.

Dacă întâlnirea dintre Trump și Putin va avea loc în Elveția, situația va ridica câteva semne de întrebare majore. De exemplu, ce va face țara cantoanelor în acest caz, în condițiile în care Berna este semnatară a statutului CPI? Riscă Putin să fie arestat de autoritățile din Elveția în ciuda promisiunilor acestora că vor face o excepție în cazul său? Și, dacă totuși ele nu vor pune în practică mandatul de arestare, nu va crea acest lucru un precedent în cazul altor lideri acuzați de crime de război? De ce Putin să nu fie reținut, dar alți inculpați nu, se vor întreba mulți? Cu ce diferă crimele de care este acuzat el și cele pentru care au fost sau vor fi declarați vinovați alți șefi de state?

Soluția ungară

Aceste dileme legale ar putea să fie motivul pentru care, în ciuda asigurărilor date de Berna, Moscova ar putea să nu accepte călătoria lui Putin în Elveția și să prefere o țară care nu este semnatară a statutului CPI sau care este văzută ca sigură sau prietenoasă cu oficialii ruși.

Aici intervine Ungaria, susține Peter G. Feher de la Magyar Hírlap. Acesta l-a citat pe Vladimir Jabarov, primul vicepreședinte al comisiei pentru afaceri internaționale a camerei superioare a Parlamentului rus, care a menționat într-un interviu că consideră Ungaria o locație ideală pentru o întâlnire între Donald Trump și Vladimir Putin. Acesta a fost primul indiciu specific că capitala Ungariei ar putea găzdui summitul dintre cei doi lideri.

Ziaristul maghiar a afirmat că, anterior, se știa că experții americani și ruși au discutat despre locația summit-ului la Washington. Cu toate acestea, Budapesta nu a fost printre opțiunile vehiculate. Jabarov a fost primul politician rus care a numit public Budapesta drept cel mai probabil loc pentru discuția dintre Trump și Putin. (Senatorul rus a spus că, înainte, Finlanda ar fi putut fi un loc perfect pentru întâlnirea Trump-Putin, dar finlandezii s-au alăturat NATO și au devenit foarte agresivi față de Rusia).

Având în vedere circumstanțele politicii interne ruse, un politician de rang înalt nu face astfel de declarații specifice de unul singur, a scris Feher. Mai mult, se poate presupune că declarația lui Jabarov, care este și reprezentant al autorității legislative (reprezentative) a Regiunii Autonome Evreiești, a fost aprobată de la nivelurile cele mai înalte ale conducerii ruse.

Jabarov a spus că cei doi lideri mondiali ar trebui să se întâlnească pentru că sunt multe întrebări pe care trebuie să le discute. În ultimii patru ani, relația ruso-americană s-a deteriorat dramatic, așa că ei trebuie să se întânească. Senatorul rus a adăugat însă că nimeni nu poate spune când ar putea fi organizat un astfel de summit.

Anunțul senatorului rus conține un alt element interesant, a afirmat Feher. El a susținut că premierul ungar Viktor Orbán ar putea garanta siguranța ambilor politicieni. Acest lucru este important, având în vedere mandatul de arestare pentru Putin emis de CPI în martie anul trecut.

Așa cum am menționat anterior, CPI nu are mijloace de a pune în aplicare mandatul. Fără forță de poliție proprie, CPI se bazează pe cooperarea statelor membre pentru aplicare. În practică, însă, arestarea persoanelor poate fi o provocare majoră.

Ziaristul maghiar a scris că Ungaria nu cooperează cu CPI. În timp ce Ungaria a semnat statutul fondator al CPI în 1999, iar Parlamentul ungar l-a ratificat în 2001, acesta nu a fost niciodată promulgat în limba maghiară. Prin urmare, CPI nu poate obliga legal guvernul ungar să acționeze și să-l aresteze pe Putin.

Problema însă capătă o nuanță diferită, în condițiile în care Ungaria este membră a Uniunii Europene, care consideră obligatoriu mandatul de arestare al CPI. “Este clar o prostie să crezi că Ungaria l-ar aresta pe președintele rus la Budapesta,” a scris jurnalistul maghiar, adăugând că acesta este motivul pentru care Jabarov s-a referit în declarația sa la garanția de securitate a premierului ungar.

Feher a vorbit apoi de “o altă parte interesantă a declarației senatorului rus.” Oficialul de la Moscova a spus că cele două părți ar trebui să se întâlnească pe un teren “neutru”. Cu toate acestea, Ungaria nu este neutră, fiind membră NATO. Cuvântul “neutru” a fost probabil pus între ghilimele din acest motiv, susține Feher.

Deci, ce înseamnă aici termenul “neutru,” s-a întrebat ziaristul de la Budapesta. În acest context, probabil că termenul se referă la relațiile bune pe care Viktor Orbán le are atât cu Trump, cât și cu Putin, a spus Feher. Acesta este un aspect important, deoarece Ungaria este în prezent cea mai activă din Europa în ceea ce privește eforturile de a pune capăt războiului din Ucraina, a afirmat jurnalistul.

Vara trecută, când Ungaria a preluat președinția rotativă a Uniunii Europene, premierul ungar a făcut o vizită surpriză la Kiev și s-a întâlnit cu Zelenski. Apoi a purtat discuții cu Putin la Moscova și Xi Jinping la Beijing. După aceasta, a avut o întâlnire cu Trump la reședința acestuia de la Mar-a-Lago în Florida.

Astfel, misiunea de pace a Ungariei a început cu mult înainte de alegerea lui Trump, a afirmat jurnalistul de la Budapesta.

De asemenea, este de remarcat faptul că misiunea continuă. Donald Trump l-a sunat de mai multe ori pe Viktor Orbán și este elocvent faptul că, după realegerea sa la Casa Albă în noiembrie 2024, premierul ungar a fost printre primii lideri străini contactați de Trump. Deși detaliile discuțiilor lor nu au fost date publicității, este greu de crezut că Ucraina nu a fost un subiect al convorbirii dintre Orbán și președintele ales al Americii.

După aceasta, Viktor Orbán l-a sunat pe Vladimir Putin la mijlocul lunii decembrie pentru o conversație de o oră. Potrivit declarației Kremlinului, a existat un “schimb aprofundat de opinii cu privire la problema ucraineană,” iar Orbán și-a exprimat interesul de a căuta împreună o soluție politică și diplomatică a crizei.

De asemenea, este semnificativ faptul că Viktor Orbán a fost ultimul lider străin care s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Moscova la începutul lunii februarie 2022, cu trei săptămâni înainte de atacul Rusiei asupra Ucrainei, a scris ziaristul.

De partea sa, DailyNews Hungary a afirmat că guvernul ungar așteaptă cu nerăbdare învestirea lui Trump. Orbán l-a susținut pe Trump în 2015, fiind primul lider de țară care a făcut acest lucru. Înainte de campania electorală din 2024, politicienii republicani apropiați de Trump au călătorit în mod regulat în Ungaria, au participat la diferite conferințe, CPAC-uri etc.

Orbán a spus în mod regulat în timpul campaniei electorale recente din Statele Unite că Trump este singurul candidat pro-pace la președinție și toți cei care doresc să aducă pacea în Ucraina ar trebui să îl susțină și să îl voteze.  Din moment ce guvernul de la Budapesta acuză de ani de zile opoziția maghiară că este pro-război, lupta pentru Casa Albă a devenit așadar o problemă internă crucială în Ungaria.

Datorită relației apropiate dintre Orbán și Trump, așa-numita “bromance,” precum și a relației bune a lui Orbán cu Putin, Budapesta poate fi un loc bun pentru întâlnirea celor doi lideri, a scris publicația.

Toți acești factori, precum și mulți alții, au întărit poziția Ungariei de a găzdui summitul dintre Trump și Putin. Relația bună binecunoscută dintre președintele american ales și prim-ministrul ungar, alături de “relațiile corecte” ale lui Orbán cu Vladimir Putin ar putea într-adevăr să facă din Budapesta un loc favorabil pentru o întâlnire prezidențială americano-rusă, a precizat jurnalistul.

Dacă se va produce, acest summit va contribui fără îndoială și la creșterea profilului internațional al Ungariei, care a fost criticată și sancționată de partenerii din UE din cauza derapajelor anti-democratice din ultimii ani. De partea sa, premierul Orbán a fost arătat constant cu degetul de politicienii și presa de stânga europeană, dar și de omologii lor din America, pentru relațiile prea apropiate pe care le are cu țarul de la Kremlin. Mulți dintre aceștia au afirmat că șeful executivului de la Budapesta ar fi “calul troian” al lui Putin în interiorul Uniunii Europene. Organizarea unui summit Trump-Putin ar reprezenta un moment semnificativ pentru Orbán și guvernul său și ar demonstra importanța pe care aceștia o au atât pentru noua administrație americană, cât și pentru cei de la Kremlin.

Promisiunea lui Trump

Reamintim că Trump a declarat în timpul campaniei electorale că va pune capăt conflictului violent din Ucraina în cel mai scurt timp dacă va fi ales.

Republicanul, un susținător de lungă durată al unor relații mai bune între SUA și Rusia, și-a exprimat sprijinul pentru o soluție diplomatică rapidă a conflictului, despre care a afirmat că ar putea fi realizată în 24 de ore de la inaugurarea sa.

Deși nu a publicat încă un plan oficial, vicepreședintele ales JD Vance a sugerat că propunerea ar include, în esență, înghețarea actualelor linii de control, unde forțele ruse ocupă aproximativ 20% din teritoriul națiunii vecine.

Wall Street Journal a scris de altfel nu demult, citind aliații președintelui ales, că biroul de tranziție al lui Trump ia în considerare o propunere care ar împiedica Kievul să adere la NATO timp de cel puțin 20 de ani în schimbul unor tranzacții profitabile cu arme care să ajute Ucraina să descurajeze orice atac viitor al Rusiei.

Între timp, conflictul ar fi oprit prin implementarea unei zone demilitarizate mari (DMZ) care ar îngheța efectiv frontul în stadiul în care se află acum și ar forța Kievul să renunțe la până la 20% (o cincime) din teritoriul său ca parte a unui “DMZ de 1.300 de kilometri.”

Dar sursele nu au oferit nicio perspectivă asupra modului în care o astfel de zonă-tampon între granița Rusiei și Ucraina neocupată va fi monitorizată sau gestionată, în afară de a spune că nu va fi asigurată de forțele americane de menținere a păcii.

“Putem face antrenament și alt sprijin, dar țeava armelor va fi europeană. Nu trimitem bărbați și femei americane să susțină pacea în Ucraina. Și nu plătim pentru asta. Puneți-i pe polonezi, germani, britanici și francezi să o facă,” a spus o sursă.

Nici președintele rus Vladimir Putin, nici președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu au indicat public vreo intenție de a-și schimba pozițiile. Dimpotrivă, ambii lideri și-au exprimat separat speranța că Trump, care se laudă frecvent cu relațiile bune pe care le are cu ambii, se va alinia mai aproape de viziunile lor specifice.

Între timp, aliații europeni, care au fost în mare parte uniți sub doctrina lui Biden, se vor confrunta probabil cu întrebări dificile despre viitorul sprijinului pentru Ucraina dacă Trump alege să încheie un acord de pace.

Marea Britanie, Franța și Germania au promis deja că vor sprijini Ucraina “atâta timp cât va fi nevoie,” iar Zelenski este ferm împotriva renunțării teritoriului în favoarea lui Putin. Liderul ucrainean a spus recent că a face orice concesii țarului de la Kremlin ar fi “inacceptabil pentru Ucraina” și “un lucru sinucigaș pentru Europa.”

De partea sa, Kremlinul și-a exprimat dorința de a-l întâlni pe Trump pentru a ajunge la un acord privind încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Nu au fost stabilite planuri sau date concrete, deși Moscova a spus că orice întâlnire față în față va avea loc numai după inaugurarea lui Trump pe 20 ianuarie.

Între timp, Donald Trump l-a numit pe Keith Kellogg ca trimis al său special pentru Ucraina și Rusia în noiembrie. Kellogg a spus că Trump și-a propus să găsească o soluție la războiul din Ucraina în primele 100 de zile la putere.

Surse: Le Temps, Kyiv Independent, Reuters, Substack, Blikk, Daily News Hungary, Wall Street Journal, Newsweek, icj-cij.org