Victorie sau eșec pentru Ciolacu la Bruxelles? Ce a obținut de fapt România în noua Comisie Europeană: comisar fără mare relevanță, salvat parțial de funcția de vicepreședinte

Domeniul primit de Roxana Mînzatu (PSD) în Comisia Europeană – ”Oameni, Competențe și Pregătire” e unul fără prea multă substanță și, în orice caz, mult sub nivelul de ambiție anunțat public de Marcel Ciolacu, care a cerut un portofoliu relevant economic. Cu două pietre de moară în buzunar – PNRR întârziat și deficitul bugetar explodat, premierul a înregistrat două cedări în negociere: l-a schimbat pe Victor Negrescu și a primit alt portofoliu decât cel dorit. Ursula von der Leyen i-a dat însă un premiu politic de consolare: Roxana Mînzatu a devenit unul dintre cei șase vicepreședinți executivi ai Comisiei, o premieră pentru România.

De fapt, România nu contează în Comisia Europeană. O arată analizele Reuters (via Boursorama) și Politico, care nici măcar nu amintesc de postul obținut de Roxana Mînzatu în analizele despre posturile relevante din Comisia Europeană.

Marcel Ciolacu și-a stabilit singur standardul politic în iulie, când a spus că își dorește pentru România postul de comisar pentru economie: ”am înaintat către familia politică europeană din care fac parte, din S&D, social-democraţilor, faptul că ne dorim comisarul pe economie, actualul comisar pe economie fiind domnul Gentiloni din Italia”, a spus el la acel moment. În august, premierul a întărit cererea: ”eu mi-aș dori ceva în zona economică”.

Postul primit de Roxana Mînzatu a fost însă la polul opus: în zona socială. Comisarul român se va ocupa de politici sociale precum incluziunea, strategia de combatere a sărăciei, dialogul social.

Tot Ciolacu și-a stabilit o poziție inflexibilă legată de echilibrul de gen. În 22 august l-a anunțat pe Victor Negrescu candidat și a respins public cererea Ursulei von der Leyen de a propune o femeie: ”Nu-mi place să îmi impună cineva ceva, ca în comunism”.

Toată fermitatea lui s-a topit o săptămână mai târziu, când a anunțat că a propus-o pe Roxana Mînzatu comisar, în urma insistenței Ursulei von der Leyen pentru candidați femei. România și Slovenia au fost singurele țări care și-au schimbat nominalizarea inițială pentru a satisface cererea șefei Comisiei Europene.

Roxana Mînzatu a primit însă o poziție politică puternică și fără precedent pentru România: postul de vicepreședinte executiv, unul dintre cei șase din noua Comisie condusă de Ursula von der Leyen.

De ce a cedat Marcel Ciolacu pe ambele cerințe – portofoliu economic și Victor Negrescu? Principala explicație e fragilitatea poziției interne. România are cererea 3 de plată din PNRR blocată de peste jumătate de an din cauză că nu a făcut reformele asumate. E vorba de aproape 2 miliarde de euro, bani esențiali pentru investiții și plăți.

Comisia Europeană consideră că România nu a îndeplinit corect jaloane privind regimul microîntreprinderilor și reforma companiilor de stat. Pentru deblocarea banilor, Ciolacu trebuie să negocieze politic cu Ursula von der Leyen.

A doua piatră de moară e deficitul bugetar enorm, care a depășit 4% din PIB în primele șapte luni. România e deja în procedură de deficit excesiv, iar premierul Ciolacu negociază tot politic și tot cu Ursula von der Leyen o păsuire pentru măsurile dure ce trebuie luate pentru scăderea acestui deficit.

”Daţi-mi o bună politică internă, ca să pot face o bună politică externă”, spunea diplomatul Nicolae Titulescu. Exact de acest obstacol s-a lovit Marcel Ciolacu când a vrut să negocieze un post puternic pentru Roxana Mînzatu la Comisia Europeană. Cu o poziție internă slabă, slăbită chiar de guvernarea PSD-PNL, Ciolacu n-a putut obține mai mult.

Există și un alt palier politic al negocierii: Ciolacu face parte din familia social-democraților europeni, iar Ursula von der Leyen – din PPE (popularii europeni). În mod normal, șefa Comisiei Europene nu ar avea nici un interes să le dea socialiștilor portofolii puternice. Realitatea arată însă că ceilalți comisari de stânga au primit portofolii mult mai substanțiale decât România: Teresa Tibera (Spania) e vicepreședintă și are portofoliul tranziției și decarbonizării (Green Deal), Maros Sefcovič (Slovacia) a primit portofoliile Comerț și Securitate Economică, iar Dan Jorgensen (Danemarca) a primit Energia.

De ce portofoliul ”Oameni, Competențe și Pregătire” (People, Skills and Preparedness) e mai degrabă nesemnificativ? Pentru că, potrivit scrisorii oficiale a Ursulei von der Leyen, acoperă domenii în care UE nu are competențe reale, acestea rămânând la statele membre: joburi, educație, drepturi sociale. UE are politici în toate aceste domenii, dar deciziile finale sunt ale statelor membre. Asta se vede și în bugetul gestionat: de exemplu, Fondul social european Plus (FSE+) are o valoare enormă, de 142 de miliarde de euro pentru bugetul multianual 2020-2027, dar bugetul este gestionat în principal de statele membre, Comisia jucând doar un rol de supraveghere.

Cu toată lipsa de substanță a portofoliului, Roxana Mînzatu are o oportunitate politică majoră: postul de vicepreședinte executiv îi dă ocazia să fie un jucător, să încerce să coordoneze politici transversale în Comisie, să își facă un nume. Deși e lipsită de un profil politic puternic, nimic nu o împiedică pe Mînzatu să-și ia câtă putere poate. Depinde de ea.

E cert că rezultatul de azi nu e nici succesul amețitor anunțat de PSD, nici eșecul total clamat de adversarii politici. Sunt nuanțe politice esențiale pentru a vedea tabloul complet.

Dar pentru Marcel Ciolacu e o lecție politică. Și-a stabilit ca un politician neexperimentat două mize mari (Victor Negrescu și portofoliu economic) și le-a ratat pe ambele. În orice interviu de acum și până la alegeri va trebui să explice de ce a cedat pe ambele direcții. Or, ca viitor președinte, așa cum își dorește să fie, va avea de dus constant astfel de negocieri cu liderii din UE ori din NATO pentru interesul României.

Ciolacu trebuie să treacă de la nivelul Paul Stănescu, Gabriela Firea ori Mihai Tudose la Ursula von der Leyen, Emmanuel Macron, Olaf Scholz. E el capabil să o facă? Prima tentativă e un eșec, cel puțin raportat la ce și-a propus Ciolacu. Alegătorii vor decide.