VIDEO 160 de ani de la formarea primului Guvern al României condus de Barbu Catargiu / Cum a fost asasinat la câteva luni de la instalarea în funcție

Executivul marchează 160 de ani de la formarea primului Guvern al României după recunoașterea unirii depline a Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, condus de prim-ministrul Barbu Catargiu, se arată într-un comunicat.

Începând cu ora 18.00 pe clădirea Palatului Victoria vor fi proiectate imagini simbolice pentru marcarea acestui moment istoric important: drapelul tricolor, data formării primului Guvern unic al României – 22 Ianuarie 1862 – și numele prim-ministrului care a preluat mandatul în urmă cu 160 de ani, Barbu Catargiu.

„Cei 160 de ani pe care instituția Guvernului îi împlinește astăzi înseamnă o istorie a pașilor spre România unitară, independentă și democratică. În perioade de normalitate, dar mai ales în timpuri de încercare, Guvernul trebuie să rămână punct de sprijin pentru cetățeni și pentru celelalte instituții ale statului. Este o responsabilitate ce ne onorează și ne inspiră să lucrăm în fiecare zi mai eficient pentru toți cetățenii României.

Inițiator de legi și cu un rol esențial în implementarea politicilor publice, Executivul își împlinește astfel dublul rol într-un echilibru al efortului și preocupării pentru soluționarea problemelor de actualitate, dar mai ales pentru consolidarea parcursului României ca stat puternic atașat valorilor europene și euro-atlantice.

Asemenea Guvernului format în urmă cu 160 de ani, misiunea mea, ca prim-ministru, și a echipei guvernamentale pe care o conduc este aceea de a asigura României calea către modernizare și dezvoltare”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

Barbu Catargiu a fost un jurnalist și politician român, ministru și apoi primul prim-ministru al României din februarie 1862, până în ziua asasinării sale, pe data de iunie a aceluiași an, potrivit Wikipedia.

Catargiu s-a născut la 26 octombrie 1807 într-o veche familie boierească. A fost fiul marelui vornic Ștefan Catargiu și al Țiței (Stanca) Văcărescu, fiica banului Barbu Văcărescu. Barbu Catargiu a fost descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu.

Între anii 1825 și 1834 a trăit în străinătate, cu precădere în Franța. A urmat studii de litere, drept, istorie, filosofie și economie politică la Paris.

La 22 ianuarie 1862, după recunoașterea deplină a Unirii Principatelor Române de către Marile Puteri, domnitorul Alexandru Ioan Cuza îl desemnează pe Catargiu cu formarea primului guvern unitar al țării.

În calitate de prim-ministru el înaintează spre dezbaterea Adunării legislative un proiect de lege agrară, un proiect conservator, care nu prevedea împroprietărirea pe loturile pe care țăranii le lucrau ci prevedea constituirea unui pământ comunal care cuprindea câte 3 pogoane de fiecare familie țărănească.

Împotriva lui s-a ridicat întreaga opoziție liberală și progresistă. Proiectul era susținut de majoritatea Adunării, care era alcătuită din mari proprietari. Kogălniceanu, și-a folosit arta oratorică încercând să trezească interes și compasiune față de țărănime și a cerut împroprietărirea acestora cu loturile avute în folosință susținând că rezolvarea problemei rurale reprezenta însăși baza de dezvoltare ulterioara a statului modern.

Catargiu a numit acest discurs „o himeră ciudată, paradoxală, o himeră cu cap de porumbiță, cu corpul de aspidă și coadă de șopârlă măglisitoare” împotrivindu-se unei astfel de împroprietăriri deoarece „o nație nu trăiește prin milostenie”.

Opoziția, dându-și seama că proiectul va trece deoarece conservatorii aveau majoritatea, a început să organizeze adunări publice și campanii în presă, atmosfera politică devenind încordată.

Opoziția a hotărât să organizeze o mare demonstrație populară pe „Câmpia Libertății” de pe Dealul Filaretului, la 11 iunie 1862, când se aniversau 14 ani de la Revoluția de la 1848.

Deputații conservatori au cerut guvernului să interzică manifestația iar Catargiu a declarat la 8 iunie: „voi prefera a fi zdrobit decât a îngădui slăbirea liniștei; voi prefera moartea mai înainte de a călca sau de a lăsa să se calce vreuna din instituțiile țării”.

În aceeași seară, plecând de la palat și negăsindu-și trăsura la scară, este invitat de prefectul poliției, colonelul Nicolae Bibescu, în trăsura acestuia.

În momentul în care trăsura deschisă a ajuns sub clopotnița de la Mitropolie, s-au auzit două focuri de armă: unul l-a lovit pe Barbu Catargiu în cap, la baza creierului, omorându-l pe loc, celălalt a șuierat pe lângă urechea prefectului.

Domnitorul Cuza a fost informat, chiar de Nicolae Bibescu, că asasinul a reușit să se facă nevăzut.

Adunarea legislativă a votat la 11 iunie 1862 legea rurală însă Cuza nu a promulgat legea.