VIDEO 20.000 de georgieni au protestat după primul vot asupra unei legi pro-ruse privind ”influenţa străină”

Aproximativ 20.000 de persoane au manifestat miercuri în Georgia împotriva votului în prima lectură a unui proiect de lege despre „influenţa străină”, comparabil cu o lege represivă din Rusia privind „agenţii străini” şi văzută ca un obstacol în calea ambiţiilor europene ale acestei ţări caucaziene, transmite AFP, citată de Agerpres.

Proiectul de lege, sursa unor mitinguri masive de la începutul săptămânii, tocmai a depăşit o etapă legislativă majoră, primind aprobarea deputaţilor din partidul Visul Georgian, aflat la putere, în cadrul unui vot boicotat de opoziţie. Ar trebui să urmeze alte două lecturi, un proces care ar putea dura săptămâni, mai ales că preşedinta Salome Zourabichvili, pro-europeană şi aflată în conflict cu guvernul, ar putea apoi să opune veto-ul său. Deputaţii apropiaţi de putere au însă o majoritate suficientă pentru a-l depăşi.

Potrivit vocilor critice, această lege este represivă şi ar putea ameninţa apropierea Georgiei de Uniunea Europeană.

Miercuri seara, aproximativ 20.000 de persoane s-au adunat în faţa Parlamentului, blocând principala arteră a capitalei în faţa a sute de poliţişti, înainte de a mărşălui spre birourile premierului pentru a-i cere acestuia să vină în întâmpinarea lor, a notat un jurnalist AFP.

„Nu legii ruseşti!”, au scandat participanţii, în timp ce răsunau notele imnului naţional al Georgiei şi Oda bucuriei, unul dintre simbolurile Europei.

Proiectul de lege este comparat cu legea privind „agenţii străini” folosită de Kremlin din 2014 pentru a persecuta vocile disidente, ONG-urile şi mass-media independente.

„Este o zi tristă pentru Georgia, deoarece guvernul nostru a mai făcut un pas către Rusia şi mai departe de Europa”, a declarat protestatarul Makvala Naskidashvili.”Dar mă bucur şi să văd o astfel de unitate în rândul tinerilor”, a adăugat această femeie de 88 de ani. Aceşti tineri „sunt europeni mândri şi nu vor lăsa pe nimeni să le strice visul european”.

Mitinguri au avut loc şi în alte câteva oraşe, inclusiv la Batumi, potrivit agenţiei de presă Interpress.

Luni şi marţi au fost organizate alte proteste. Poliţia antirevoltă i-a urmărit pe unii protestatari pe străzile din jurul Parlamentului, brutalizând sau arestând o parte din protestatari.

Presa georgiană a spus, de asemenea, că şi jurnaliştii au fost agresaţi de forţele de ordine.

Dacă proiectul de lege este aprobat, organizaţiile care primesc peste 20% din finanţarea lor din străinătate vor fi obligate să se înregistreze ca „organizaţii ce urmăresc interesele unei puteri străine” şi riscă să fie amendate.

UE, care a acordat Georgiei statutul de ţară candidată la aderare în decembrie, a solicitat să se renunţe la acest proiect de lege, considerând că el contravine programului de reformă pe care această ţară trebuie să îl asume pentru a progresa pe calea spre aderare.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi comisarul UE pentru extindere Oliver Varhelyi au declarat că votul de miercuri este „foarte îngrijorător”.”O adoptare finală a acestei legi ar avea consecinţe negative” în ceea ce priveşte ambiţiile europene ale Georgiei, au spus aceştia, considerând că o astfel de lege „nu este aliniată” la valorile UE.

Washingtonul şi-a exprimat îngrijorări similare.

Guvernul georgian asigură că proiectul de lege urmăreşte doar mai multă „transparenţă” în finanţarea organizaţiilor.

Premierul Irakli Kobakhidze, care a iniţiat proiectul de lege, a acuzat anumite grupuri ale societăţii civile că încearcă să implice Georgia în războiul din Ucraina şi că doresc să declanşeze o revoluţie.”Înainte, cu demnitate, spre Europa!”, a spus el, asigurând totodată că liderii occidentali critică acest text fără a aduce argumente. În pofida declaraţiilor ostile faţă de occidentali, Irakli Kobakhidze a spus că aderarea la NATO şi Uniunea Europeană va fi prioritatea lui.

Alegerile legislative, văzute ca un test, sunt planificate în octombrie.

Preşedinta Georgiei, Salome Zourabichvili, a considerat că măsura este contrară „voinţei populaţiei”.”Este vorba de o provocare directă, o strategie rusă de destabilizare”, a spus ea.

O primă versiune a acestui proiect de lege a fost abandonată în martie 2023, după demonstraţii masive care au fost dispersate de poliţie.