VIDEO Avem nevoie de mai mult sport? / „Fitness, nu culturism”: Un antreprenor și fondator de ONG în domeniul fitness își propune să crească procentul românilor care fac mișcare

Alexandru Lascăr a absolvit în urmă cu câţiva ani Facultatea de Construcţii din Bucureşti iar astăzi se ocupă de Asociaţia „Romania Active”, cu scop declarat de a „îmbunătăți sănătatea națiunii prin promovarea sănătății, fitnessului, activității fizice și stilului de viață activ”. Totodată, a înființat un lanţ de săli de fitness care s-a extins în decursul anilor.

Prin urmare, putem spune fără să greşim despre Alexandru că este tânărul inginer care făcând sport şi adoptând un stil de viaţă sănătos şi-a dat seama că poate face o afacere din asta, iar odată ce a devenit un antreprenor de succes, a realizat că trebuie să facă ceva pentru a sprijini industria şi în acelaşi timp pentru a-şi creşte business-ul, convingându-i pe români că este sănătos să facă mişcare.

„La nivel de teorie, suntem foarte buni. Toată lumea ştie că trebuie să facă mişcare, toată lumea ştie că trebuie să adopte stilul acesta de viaţă, problema este că atunci când trebuie să o facă, când trebuie să îşi dedice o oră pe zi în direcţia asta, se plâng de timp. Acesta este principalul motiv pentru care nu se duc la sală, deşi o oră de sport reprezintă mai puţin de 5% din durata unei zile, şi dacă o raportăm la o săptămână, mai puţin de 1 %. În momentul ăsta, în România avem un procent de oameni care fac mişcare în mod regulat undeva la 4,2%. Suntem pe penultimul loc în Europa. Media Europei de Vest este undeva pe la 8-12%, iar în Europa de Nord, Norvegia, Suedia, Danemarca se apropie de 24 %. De când am înfiinţat asociaţia, în 2020, ne-am setat un target ca până în 2025 la final, să reuşim să ajungem până la 7%, procentul oamenilor care fac mişcare regulat.”

Potrivit ultimelor statistici (https://romaniaactive.ro/sanatate-si-fitness-in-ro/), piața românească de sănătate și fitness – estimată la aproximativ 812.000 de membri și o valoare de 248 de milioane de euro – a înregistrat o creștere anuală de două cifre în ultimii 5 ani. Deși înregistrează o creștere rapidă, piața este încă imatură, cu un potențial semnificativ de dezvoltare în viitor. Până în 2023 se preconizează că alți 250.000-300.000 de noi membri se vor alătura pieței de fitness (o creștere de 30-35% față de 2018). Valoarea pieței în 2023 este estimată la 360-380 de milioane de euro (o creștere de 45-55% față de 2018).

Pe partea de cerere, 17% dintre români practică sportul în aer liber, fitnessul fiind al doilea cel mai practicat sport, după alergare, potrivit studiului Sport și stil de viață sănătos în România, realizat de Quantix în 2017. În comparație cu alte țări (Polonia, de exemplu), angajatorii din România nu sunt încă stimulați (din punct de vedere fiscal) să plătească pentru abonamente de fitness sau sport pentru angajații lor.

„Scopul clar al asociaţiei este să învăţăm oamenii să facă mişcare, să-i aducem la mişcare, să le explicăm beneficiile unui stil de viaţă sănătos, atât din punct de vedere fizic, cât şi din punct de veder mintal. Vrem să punem umărul la însănătoşirea populaţiei pentru că statistic stăm foarte prost în toate topurile, la toate bolile cauzate de un stil de viaţă nesănătos, atât la adulţi cât şi la copii. Scopul nostru clar şi declarat este să creştem numărul oamenilor care fac mişcare.”

Potrivit celor spuse de Alexandru, în România, densitatea cluburilor este de 0,6 cluburi la 10.000 de locuitori, un nivel similar cu cel din Polonia (0,68), dar mai mic decât în țări precum Spania (0,9) sau Portugalia (1,0). Cu toate acestea, este dificil de comparat piața românească de fitness cu oricare alta din Europa, inclusiv Polonia. În timp ce piața românească urmează de obicei modelele pieței poloneze în alte sectoare (de exemplu, serviciile financiare și comerțul cu amănuntul), în ceea ce privește fitness-ul, fundamentele pieței sunt diferite. În Polonia, clienții și, în consecință, formatele de cluburi, sunt mai degrabă orientate către buget și se concentrează pe funcționalitate, în timp ce în România, clienții sunt mai interesați de oferte premium și se concentrează pe experiența generală (de exemplu, aspectul locației și calitatea echipamentului și a antrenorilor).

„Sălile de fitness nu sunt săli de culturism”

„Nu ţintim să le spunem oamenilor să aibă un corp perfect, muşchii perfecţi. Toată lumea îndeamnă să facă mişcare pentru a se simţi mai bine, pentru a avea un stil de viaţă sănătos. Facem un efort să convingem oamenii că sălile de fitness nu sunt săli de culturism. Asta este de fapt adevărata provocare”, mai adaugă Alexandru Lascăr.

El spune că oamenii trebuie să înţeleagă că mersul la o sală de sport este prioritar pentru un stil de viaţă sănătos.

„Pentru a putea sa alerge după copii în parc, pentru a-şi putea căra singur sacoşa cu cumpărături şi pentru a nu avea în prima parte a vieţii boli cauzate de lipsa de mişcare.”

Notă: Dragoș Porojnicu este și reporter la Știrile TVR.