VIDEO Barca propulsată cu hidrogen, realizată de Politehnica din Timișoara, a fost lansată pe apă / „Soluția nu este foarte diferită de cea pe care am aplicat-o la realizarea bicicletei sau a mașinuței”

După ce a lansat cu succes bicicleta și mașinuța cu hidrogen, colectivul condus de prof. Corneliu Crăciunescu, de la Universitatea Politehnica Timișoara, a creat și o barcă propulsată cu hidrogen. Lansarea acesteia a avut loc joi, 10 octombrie, în zona parcului Alpinet. Bicicleta și mașinuța au fost realizate în 2023, în cadrul unui proiect finanțat din fonduri norvegiene, parte a unui proiect mai amplu în domeniul energiei regenerabile și al eficienței energetice. Barca propulsată de un motor pe hidrogen este un proiect finanțat din bugetul propriu al Politehnicii.

„Am dorit să extindem paleta aplicațiilor hidrogenului testate la Universitatea Politehnica, pe care dorim să le oferim societății în care trăim, pentru informare. E un moment potrivit ca, printre atâtea discuții politice, să apară și discuții despre soluții tehnice. Este o barcă ce folosește hidrogenul ca combustibil. Soluția nu este foarte diferită de cea pe care am aplicat-o la realizarea bicicletei sau a mașinuței. După câteva teste preliminare, am ajuns la lansarea oficială pe apă a acestei bărci. Simplul fapt că suntem capabili să demonstrăm utilizarea acestei soluții pe barcă face parte din popularizarea utilizării hidrogenului”, a declarat profesorul universitar Corneliu Crăciunescu, membru corespondent al Academiei de Științe Tehnice din România.

Principalul avantaj constă în faptul că este o sursă de energie curată

Concret, la o barcă pneumatică a fost adăugat un motor electric, iar sursa de energie electrică este asigurată prin intermediul unei pile de combustie care folosește hidrogenul, transformându-l în energie electrică. Hidrogenul este stocat în recipiente speciale, care permit stocarea la presiuni reduse.

„Principalul avantaj constă în faptul că este o sursă de energie curată. Dacă obții hidrogenul folosind resurse regenerabile, cum ar fi, de exemplu, energia solară prin electroliză sau extragerea din pungile formate în interiorul Pământului, atunci rezultatul utilizării hidrogenului în această soluție este pur și simplu apă”, a mai declarat Corneliu Crăciunescu.

„Viitorul mașinii cu hidrogen ar putea deveni o realitate”

În România, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prevede achiziția de autobuze nepoluante pentru transportul public, inclusiv mijloace de transport în comun electrice sau pe bază de hidrogen.

„După cum probabil ați observat, în Europa, viitorul mașinii cu hidrogen ar putea deveni o realitate, însă prezentul este puțin mai complicat. O mulțime de fabrici au dificultăți în implementarea soluțiilor pentru mașinile electrice. O mașină care funcționează pe bază de hidrogen poate parcurge în jur de 650 de kilometri și durează aproximativ două minute să se încarce. Deocamdată, prețul nu este foarte accesibil, dar pe măsură ce numărul de utilizatori crește, prețul va scădea. În acest moment, cea mai apropiată stație de încărcare cu hidrogen de Timișoara se află la Budapesta”, a mai spus prof. Crăciunescu.

În 2020, Comisia Europeană a propus o strategie a hidrogenului pentru o Europă neutră din punct de vedere climatic, care urmărește accelerarea producției de hidrogen curat și asigurarea rolului său în fundamentarea unui sistem energetic neutru din punct de vedere climatic până în 2050. În prezent, hidrogenul are un aport minor în aprovizionarea globală cu energie, reprezentând aproximativ 2% din mixul energetic al UE, din care 95% este produs prin arderea combustibililor fosili, ceea ce generează poluare.