VIDEO Cât de mult contează Schengen pentru tineri? Interviuri cu șase tineri din România, Bulgaria și Germania: De la “ceva în plus” la „un model de urmat”

Tinerii care nu sunt în Schengen se simt mai puțin aproape de UE? Le afectează deciziile de a călători faptul că așteaptă la granițe? Pe de altă parte, cum ar reacționa tinerii dintr-o țară membră Schengen dacă situația s-ar schimba?

Jurnaliștii ENTR din România, Bulgaria și Germania au întrebat mai mulți tineri, ce părere au despre avantajele și provocările aderării la Schengen, dar și experiențele prin care au trecut când au încercat să călătorească în Europa.

Datele și părerile oferite de tinerii români și de cei din Bulgaria, țară aflată într-o situație similară vizavi de Schengen, au fost comparate cu răspunsurile unor tineri din Germania, pentru care trecerea granițelor fără piedici sau complicații este deja un lucru uzual. 

În privința importanței spațiului Schengen și a libertății de mișcare, răspunsurile au fost similare în toate cele trei țări, dar motivațiile oferite au fost variate.

De exemplu, Ștefan, în vârstă de 18 ani, a descris intrarea în Schengen ca pe “o chestie în plus”, însă o altă tânără din România, care a preferat să rămână anonimă, a menționat importanța libertății de mișcare pentru studenții români care vor să călătorească în alte țări europene. 

Importanța subiectului pentru studenți a fost reiterată de Karina, o tânără din Bulgaria, în vreme ce Nicola, tot bulgar, vede această libertate chiar ca pe “una dintre ideile Uniunii Europene”. 

Pentru Pierre și Ellen, din Germania, chestiunea este mai mult una de principiu – Pierre vede libertatea de mișcare oferită de Schengen ca pe o punte de legătură între statele UE, un element care “apropie cetățenii tuturor națiunilor europene”.

Pe deasupra, amintește Ellen, trebuie luat în calcul contextul istoric în care a apărut această libertate. Faptul că multor germani le-au fost încălcate drepturile și libertățile chiar în istoria recentă a țării face problema libertății de mișcare una “foarte, foarte importantă” pentru populația germană, explică tânăra.

Atât tinerii bulgari cât și cei români se simt afectați de faptul că țările lor nu au intrat în Schengen încă – Ștefan și Karina, spre exemplu, menționează experiențe personale negative, în special momente în care au avut mult de așteptat la graniță.

Din acest punct de vedere, Pierre și Ellen consideră că tinerii germani ar fi descurajați să mai plece în afara țării dacă ar trebui să se confrunte cu obstacole similare. 

În schimb, Nicola se concentrează mai mult pe imaginea de ansamblu – el consideră că intrarea în Schengen ar permite Bulgariei să se alăture altor națiuni europene și ar aduce beneficii semnificative în ceea ce privește comerțul – aspecte mai importante, spune el, decât timpul de așteptare la frontieră. 

Opiniile încep să difere mai mult atunci când tinerii sunt întrebați dacă intrarea în Schengen i-ar face să se simtă mai apropiați de Europa: În vreme ce tinerii români nu cred că această schimbare i-ar face să se simte mai europeni, Karina menționează că, în ciuda posibilelor avantaje, “Schengen nu ar trebui să fie motivul datorită căruia să ne simțim mai europeni” – la urma urmei, apartenența la UE ar trebui să fie suficientă, spune ea.

Nicola, pe de altă parte, atribuie spațiului Schengen o importanță mult mai mare. În opinia tânărului bulgar, atât Schengen cât și zona euro sunt “modele pe care ar trebui să le urmăm”, iar Schengen ar trebui să fie “un obiectiv al fiecărui tânăr cetățean cu un anumit tip de mentalitate publică orientată spre dezvoltarea societății civile”.

Întrebați cum ar vedea o ieșire ipotetică a Germaniei din Schengen, Pierre și Ellen au dat răspunsuri similare. Ellen susține că ar avea nevoie în primul rând să știe motivele unei asemenea decizii și dacă ar avea vreun avantaj. Fără o explicație întemeiată, “aș avea o abordare critică”, încheie ea.

Pierre, la rândul lui, afirmă că “depinde de ceea ce ar însemna zona Schengen dacă Germania nu ar mai face parte din ea”, dar este de părere că o astfel de decizie, luată pe cont propriu, ar însemna separarea de comunitatea europeană.