G4Media.ro

☰

VIDEO Cîțu: Lansăm PNRR în dezbatere publică, a fost al doilea test…

VIDEO Cîțu: Lansăm PNRR în dezbatere publică, a fost al doilea test al coaliției / Ghinea: Un regret e că ne-am concentrat mai mult pe conținut și mai puțin pe ambalaj. Poate vom găsi un titlu care să arate ce reprezintă PNRR cu adevărat / Citește documentul PNRR

Articole • 19 Martie 2021 • • 30 comentarii

Premierul Florin Cîțu a anunțat vineri, la finalul ședinței de guvern, că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) va fi pus în dezbatere publică, iar săptămâna viitoare va fi adoptat mandatul de negociere cu Comisia Europeană.

El a subliniat că, după buget, PNRR a fost al doilea test pentru coaliția de guvernare, care se dovedește a fi ”unită și puternică”.

”Avem azi pentru dezbatere publică un PNRR care reprezintă prioritățile României azi: alocăm resurse importante pentru infrastructură rutieră, rețeaua de gaze, spitale noi, măsuri sociale. Acordăm importanță tuturor priorităților, reformelor de care România are nevoie”, a declarat Florin Cîțu.

Principalele declarații după ședința de guvern: 

Premierul Florin Cîțu:

  • După bugetul României, PNRR a fost al doilea test al coaliției și arată clar că este unită și puternică
  • PNRR trebuie implementat până în 2026
  • Mulțumesc colegilor, Cristian Ghinea, Dan Barna, Ludovic Orban
  • Avem azi pentru dezbatere publică un PNRR care reprezintă prioritățile României azi: alocăm resurse importante pentru infrastructură rutieră, rețeaua de gaze, spitale noi, măsuri sociale. Acordăm importanță tuturor priorităților, reformelor de care România are nevoie
  • PNRR va fi pus azi în dezbatere publică. Săptămâna viitoare vom adopta mandatul de negociere cu Comisia Europeană
  • Vom avea câteva întâlniri în acest weekend pentru a evalua situația cu pandemia. Am spus că trebuie o inspecție în fiecare spital, zilnic, aștept Ministerul Sănătății să îmi dea detalii despre ce s-a întâmplat la Craiova. Ministerul Sănătății sigur se ocupă de suplimentarea paturilor la ATI
  • Veți merge în Parlament, cum cere PSD? A fost prezentat în comisii, va fi din nou prezentat. Dar aprobarea se face de către guvern
  • Q: Devine o problemă tulpina britanică?
    • A: Ar trebui să ne concentrăm pe campania de vaccinare, care rezolvă problema. Vom face tot ce e posibil ca să accelerăm. Trebuie să respectăm normele: masca, distanțarea socială.
  • Q: Aveți semnale că tulpina britanică devine majoritară?
    • A: Nu am semnale, dar voi avea câteva discuții.
  • Q: Cum vedeți amendamentul la legea de desființare a SIIJ, care dă superimunitate magistraților, e neconstituțională?
    • A: Eu am spus mereu că vreau o formă apropiată de proiectul guvernului. Va merge la Senat, rămân la convingerea că aceea e forma cea mai bună pentru România.
  • Q: Mai există paturi ATI în București? Cum rezolvați problema?
    • A: Tot personalul Ministerului Sănătății, DSU trebuie să ducă la îndeplinire obiectivul de 1.600 paturi ATI. Din discuția cu Raed Arafat, am înțeles că vor fi câteva zeci de paturi pe termen scurt, sunt sigur că vom găsi soluția pentru cele 1.600.
  • Q: Ați dori să rămâneți până în 2026 pentru implementarea PNRR. PSD a anunțat moțiune simplă contra ministrului Agriculturii, dar și o moțiune de cenzură. Vorbiți de școli și spitale, cum vedeți comunicarea cu PSD?
    • A: Îmi amintesc că anul trecut am fost într-un guvern care a guvernat România într-o perioadă dificilă, cu parlament PSD, și am făcut față. Anul acesta o să îi ignorăm.
  • Q: Azi avem record de cazuri la ATI. Vă gândiți la noi restricții? Ați auzit ca Bucureștiul să intre în carantină?
    • A: Mă uit la date, vă amintesc că cifrele de azi erau și în noiembrie-decembrie anul trecut, dar avem restricții în plus azi. Viteza de creștere la ATI e mai mică acum. Azi avem un lucru în plus: campania de vaccinare. Toate acestea trebuie luate în calcul înainte de a discuta despre noi restricții. Nu iau în calcul alte restricții în acest moment.
  • Q: De unde luați doctori pentru ATI?
    • A: Sunt șeful guvernului și responsabilul campaniei de vaccinare, care merge foarte bine. Personalul ATI – folosim rezidenții, ca și anul trecut. Sunt și alte soluții. Campania de vaccinare e singura soluție pentru a depăși pandemia. Noi am păstrat restricțiile din noiembrie.

Vicepremierul Dan Barna:

  • Au fost primite peste 1.700 de propuneri la PNRR
  • PNRR are șase piloni, șase axe principale
  • PNRR alocă peste 4,4 miliarde de euro pentru Educație, pe mai multe componente
  • La Transporturi e o propunere de 9,5 miliarde de euro, din care 4,4 miliarde pe rutier și 5 miliarde euro pe feroviar
  • Pe Mediu: 6,8 miliarde euro

Ministrul Cristian Ghinea:

  • Au fost discuții multe, mulțumesc colegilor miniștri. Am realizat cât de mari sunt nevoile de investiții ale României pe diverse sectoare. PNRR este despre reforme, un plan național de relansare. Fără reforme nu rezolvi totul. Sunt mândru că am inclus reforme esențiale pentru modernizarea României
  • Reforma sistemului de pensii – printr-o nouă legislație, să diminueze problema pensiilor speciale
  • Reforme fiscale – conectarea caselor de marcat pentru a crește veniturile la bugetul statului
  • Educație – reformă a guvernanței școlilor, atribuții mutate la școli, ca să lăsăm inițiativa la nivel local
  • Digitalizarea completă a relației pacient – medic
  • Vom legifera tichetele de muncă pentru a plăti zilierii, cei din agricultură
  • Implementăm reforma profundă a asistenței sociale, legea venitului minim de incluziune. E o lege din 2016 care nu a fost implementată
  • Păduri: suntem o țară sub media europeană de împădurire. Vom reorganiza sistemul, astfel încât companiile prelucrătoare să nu mai intre în pădure să taie singure lemnul, vom organiza o bursă de lemn
  • Va fi realizată reforma Romsilva, la care s-a angajat Ministerul Mediului
  • Credem că România comunităților trebuie ajutată, o parte din sarcini trebuie date spre actori flexibili, locali, la firul ierbii. Fondul pentru comunități de 4 miliarde, program de împrumuturi de 2,2 miliarde de euro de împrumuturi pentru companii printr-un parteneriat cu BEI
  • Sunte reforme în salarizarea unitară – va fi o nouă lege care să îndrepte nedreptățile din sistem. Eliminarea pensionării anticipate a magistraților, desființarea SIIJ, digitalizarea justiției
  • Sistemul național de examen pentru funcționarii publici – sistemul EPSO al UE. Va fi o competiție dură.
  • Vom introduce costuri simplificate în programele operaționale
  • Un regret legat de PNRR e că ne-am concentrat mai mult pe conținut și mai puțin pe ambalaj. Poate vom găsi un titlu care să arate ce reprezintă el cu adevărat.
  • Intenționez să nu contribui pentru ca PNRR să nu fie motiv de gâlceavă politică. Voi merge pe 30 martie la Parlament la Comisia pentru afaceri europene pentru a explica ce am realizat. Sunt foarte mândru de reforme, de ce am realizat aici.
  • Q: Am văzut Fondul pentru localități, 4 miliarde de euro. Cum rămâne cu cei 7 miliarde cerute de Nicușor Dan pentru București, îi vor avea?
    • A: Nu pe toți. Nu suntem la momentul să prezentăm proiecte detaliate, cu excepția autostrăzilor A7 și a unei bucăți din A8, dar și a metroului din Cluj
  • Q: Pe A7 ar putea exista piste de biciclete?
    • A: Dl ministru Drulă a infirmat-o, cineva a făcut exces de zel. S-a spus în trecut că autostrăzile trebuie să fie verzi. A7 va avea stații de încărcare pentru mașini electrice și perdea forestieră. A fost o idee rămasă în sistem pentru piste de biciclete, dar nu vor exista.
  • Vom avea traseul Velo, Via Transilvania ar trebui preluat în PNRR
  • A7 trebuie finalizată până în 2026. Ministrul Cătălin Drulă mă asigură că se poate termina până în 2026.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Disclaimer:
- G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

- G4Media nu a primit și nu acceptă reclame de la industrii precum jocuri de noroc, pariuri, alcool și tutun. Este strict opțiunea G4Media. Nu promovăm vicii care pot distruge sănătatea, viața sau cariera unor oameni.

Tags: , , , ,
Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

Lasconi: Ciolacu se pregăteşte iar să renunţe la bani din PNRR. România a îndeplinit 14% din jaloane

Articole • 20 Ianuarie 2025 • • 3.378 vizualizări •
6 comentarii

Marcel Boloş: Vizita Comisiei Europene, în perioada 10-14 februarie, va fi definitorie pentru clarificările în privinţa cererii de plată nr. 3 din PNRR. Unul dintre cele mai importante jaloane, cel legat de pensiile speciale

Articole • 20 Ianuarie 2025 • • 5.357 vizualizări •
12 comentarii

Păduri urbane la Galați. Vor fi amenajate pe o suprafaţă de peste 65.000 de metri pătraţi

Articole • 8 Ianuarie 2025 • • 4.672 vizualizări •
1 comentariu

30 comentarii

  1. Din ce am inteles grindil explude investitii in infrastructura rutiera, in reteteaua de gaze…in schimb in urma relocarilor joburilor „problematice” masuri socialiste sigur is din plin.

    • ar trebui sa bage acolo si achizita de trenuri tehnologice de reparati cai ferate ca sa repare mai repede caile ferate sa creasca competitivitatea transportului feroviar

  2. Despre COVID: îl ignoram!!!

  3. Unii ne tin de vorba cu planul de Relansare si Rezilienta iar altii ne talharesc si fura de ne usuca.

  4. „Vom face, vom drege”. Pana si Daddy parea mai convingator cand citea din maretul program de guvernare al pesedeului.

  6. Mai important decât să-i alocați este să reușiți să-i păstrați în țară (în circuitul economic), să-i taxați pe diverse niveluri de tranzacții și de consum și, în primul rând, să ajungă la beneficiarii finali care să creeze cea mai mare valoare adăugată cu acele fonduri.

    Degeaba alocați 14 miliarde la Ministerul X, dacă 20% din acei bani se duc lejer pe comisioanele firmelor indivizilor care câștigă licitațiile și care nu vor face nimic ulterior, doar vor subcontracta lucrările către firme romanești, pe sume minime (care poate nici măcar nu vor fi plătite la timp). Cei 20% vor fi cheltuiți în afara țării.

    Degeaba alocați granturi la cercetători, contracte cu statul la „experți”, salarii mari la angajați privilegiați – dacă nu se face în prealabil o analiză corectă cost-beneficiu, din care să reiese clar:
    cați bani din fonduri publice a consumat acea persoană (beneficiar final) de-a lungul vieții VERSUS valoarea pe care adus-o, cuantificată cât mai corect și detaliat posibil.

    Iarăși vor ajunge fondurile în conturile acelorași indivizi care n-au făcut nimic (gen Cumpanasu și milioanele lui de la stat pentru „knowledge”, când el nici măcar n-are knowledge-ul acreditat prin vreo diplomă de licență).

    Ca să vorbim de o alocare CORECTĂ a acestor bani în economie, trebuiai parcurși niște pași esențiali înainte, după modele statistice și matematice care să ia în calcul indicatori macro-economici și evidența clară a sumei consumate de FIECARE INDIVID în parte din fonduri publice până în prezent (exceptând pensionarii și contribuțiile lor directe) + Principiul de alocare echitabilă a acestor fonduri:

    Ex: împărțim fondurile publice pe 10 ani la populația României pe un deceniu și ne asigurăm că fiecare cetățean are acces echitabil la cota care ar trebui să-i revină lui din fonduri publice și pentru care se așteaptă (sau nu) să livreze ceva:
    experții vor avea dreptul la contracte cu statul, profesionalistii la salarii de la stat, cercetătorii la granturi, persoanele cu dizabilități la indemnizații sociale = fiecare după talent, geniu sau nevoi.
    Acești pași nu au fost făcuți, deci va urma o perioadă de cancan haotic și corupție sistemică.

  7. Redacția :), dați drumul la comentariile extra? Mulțumesc!

  9. Forma faran continut de la carmacii tarii. Meritati tot ce se intampla pt ca nu ati iesit la vot

    • Sunt 100% de acord cu dumneavostra . Imi pare rau pentru cei care sunt condamnati la INFOMETARE si MOARTE , de catre actuala majoritate , dar isi cam merita soarta .

  10. ‘Îmi amintesc că anul trecut am fost într-un guvern care a guvernat România într-o perioadă dificilă, cu parlament PSD, și am făcut față. Anul acesta o să îi ignorăm.”

    Sa nu va coste! I-au mai ignorat unii si in 2016 si cu ce ne-am ales? Aveti grija!

  11. Haios Cîțu, când se vede premier și în 2026!!!
    Săracu’, încă nu știe ce-l așteaptă!!

  12. Nimic despre competitivitate, nimic despre economia viitorului ăla verde? Nimic despre ramuri de vârf? Nimic despre ce reziliență și la ce?
    Iar vorbe goale fără conținut despre pensii școala sănătate și autostrăzi????
    Doamne, nu mai e nicio speranță cu c r e t i n i i ăștia!

  13. Opinia mea este , ca presedintele impreuna cu Academia Romana , partide politice , patronate , sindicate si societatea civila , trebuie sa genereze un proiect de tara , care sa fie indeplinit indiferent de cine va fi la guvernare .

    • Cea mai tare glumă! Bravo!

    • Pai, Presedintele a „generat” un Proiect in 2014, cand a candidat la Presedintie, „Romania educata”… s-a ales praful…plin de praf, l-au scos acuma din sertare si zice ca l-au bagat in PNRR, pierdut printre povesti!!
      Romania are nevoie de Proiecte de Tara facute de altii si tot altii sa le implementeze!
      Politrucii nostri NU au nici o sansa!!!

  14. Și ce dacă e în dezbatere publica?! Nu contează!

  15. Am citit PNRR, Document de 154 Pagini si ceva nu mi-e clar…
    NU asta asteapta Comisia europeana, eu nu asa am inteles din Interviul de azi al dnei Adina Valean si din ce am citit pana acum, ceva NU e in regula: Comisia Europeana asteapta PROIECTE, NU Pagini de povesti!
    AZI, dna Adina Valean a spus CLAR referindu-se la Supra-alocarea de 140% din PNRR: „Nu stiu daca o sa mearga. Nu știu dacă merge așa. Strategia Comisiei Europene a fost: veniți din timp cu proiectele, le discutăm, dacă un anume tip de reformă propusă nu e suficient de convingătoare sau un anumit proiect ni se pare că nu e suficient de bine documentat și există șanse să fie respins, atunci tocmai cu această pre-discuție să se dea posibilitatea statelor să înlocuiască proiectele care sunt mai slabe. Dar în MOMENTUL în care el(PNRR) se va depune(la Brussels), România va trebui să spună clar care sunt PROIECTELE.”
    Adica, Comisia Europeană va trebui să primească și Lista completă a PROIECTELOR propuse pentru finanțare prin PNRR, inclusiv o ANALIZA de COST a fiecăruia.
    Dar, cele 154 de Pagini ale PNRR contin cu exceptia a cateva PROIECTE(dar, fara Analiza de Cost la fiecare Proiect) pagini intregi cu intentii, cu DORINTE!
    Cu povesti!
    Acest Document de 154 de Pagini NU contine EXCLUSIV Proiecte carora Comisia Europeana sa le poata face Calcule de COST, adica BANI!
    Doamna Adina Valean, azi: „Urmează o ANALIZA de COST pe Proiecte pe care o va FACE în mod oficial Comisia Europeană. Noi la Transporturi vom analiza PROIECTELE de transporturi și vom da, să zicem, undă verde din punctul de vedere al costurilor.
    De aceea PROIECTELE trebuie să fie DEFINITE clar, pentru că putem să avem ceva generic, dar nu o să funcționeze în practică. Pentru că dacă spun „Vreau să fac 100 km de cale ferată” – dau un exemplu – eu nu pot să fac o analiză de cost pe 100 km de cale ferată dacă nu știu despre ce cale ferată vorbim. Experții Comisiei trebuie să facă o analiză.” a spus ea.

    In PNRR, componenta de investiții in Infrastructura Rutiera oferă cele mai multe EXEMPLE de Proiecte definite(dar fara analiza de Costuri!), dar și unele destul de vagi.

    Sa dau un alt exemplu:
    „Pilonul 6, Politici pentru generația următoare.
    – Scheme de granturi pentru 1600 de școli identificate cu unnumăr mare de elevi cu risc de abandon
    – Program de burse puntepentru liceu – sprijin financiar acordat pentru elevii aflațiîn risc de abandon școlar la trecerea de la gimnaziu la liceu
    – Crearea unui centru național de resurse pentru sport
    – Promovarea sporturilor și principiilor olimpice ca instrumente de includere socială
    – Simplificarea procesului de avizare/ acreditare/ certificare, elaborarea standardelor de calitate și a metodologiilor specifice pentru obținerea autorizației de funcționare a serviciilor de educație timpurie și a celor complementare de îngrijire a copilului
    – Actualizarea codului ocupațiilor din România (COR) pentru introducerea ocupațiilor „educator pentru educație timpurie” și „profesor pentru educație timpurie”, sistem de recunoaștere a competențelor dobândite în activitatea din creșă pentru personalul de îngrijire (îngrijitor copii, educator specializat)
    – Crearea, extinderea, modernizarea infrastructurii pentru organizarea serviciilor de educație timpurie pentru copiii de până la vârsta de 6 ani
    – Schema de granturi pentru construirea a 200 de creșe NZEB, ce vor utiliza energie regenerabilă/ servicii de educație timpurie și operaționalizarea acestora de către operatori publici
    – Crearea unor instrumente de piață care să încurajeze investițiile private, ale sectorului neguvernamental și parteneriatul public-privat (PPP) pentru toate tipurile de servicii de educație timpurie.”
    Astea NU sunt Proiecte!

    Site-ul MFE spune:
    „Un proiect economic reprezintă un grup de activităţi, relaţionate pentru îndeplinirea unui scop, menit să dea naştere unei noi realităţi economice.
    În accepţiunea Comisiei Europene, PROIECTUL este o succesiune logică de activităţi coordonate şi controlate, de natură diferită, realizată într-o manieră organizată metodic şi progresiv, având constrângeri de TIMP, RESURSE şi COST, destinat obţinerii de noi rezultate, necesare pentru îndeplinirea unor OBIECTIVE CLAR Definite.
    Proiectul poate fi definit prin numai 4 cuvinte: obiective, resurse, activităţi şi rezultate.”

    Nu mi-e clar… mai vedem….poate ca vor exista Documente anexe, cu Calcule de cost, dar PNRR nu mentioneaza asa ceva…incerc sa pun Link-ul separat…

    • În cele 14 pagini ale documentului în power point atașat pe G4 sunt prezentate „propuneri” de reforme.

      Documentul cu cele 154 de pagini pe care l-ați studiat dvs., observ că este structurat pe 2 secțiuni: 1. „Analiza a situației actuale” și 2.”Propuneri de componente”, pentru fiecare din cei 6 piloni de dezvoltare.

      Asta înseamnă că NU este un document final, și doar după ce se hotărăsc asupra propunerilor încep să creeze „strategia” (adică riguros: cu analize de cost, definirea corectă a obiectivelor strategice, a indicatorilor, target-urilor pe intervale de timp și alocarea de inițiative strategice obiectivelor, detalierea proiectelor cu: data început, progres estimat, data finalizare, resurse alocate, etc. ) pe care o așteaptă Comisia Europeană. Sper totuși să aibă deja lucrurile astea ca „work in progress” și să nu lase totul pe ultima sută de metri.

    • @Diana Rd: Eu am inteles ca acesta de 154 de Pagini e Documentul care va ajunge la Comisia Europeana si pe baza caruia Romania va negocia!!
      Din acest motiv sunt putin nedumerita… dar e posibil sa fie pentru PNRR o Procedura simplificata, adica fara birocratia tipica fondurilor UE, adica pe parcurs sa fie definitivate proiectele, mai ales ca sunt mentionate si REFORME prin PNRR, ori acolo va fi altfel, e evident…
      Nu stiu, mi-e destul de neclar, mai ales dupa ce am citit interviul cu dna Valean care vorbeste despre PROIECTE, asa cum stiam din ce am citit anterior..
      Vom vedea… sa dea Doamne Doamne sa reuseasca… dar, am rezerve serioase, cunoastem „antecedentele” Romaniei in materie de Planuri, Strategii, Programe….

    • @Diana Rd: Pare OK, uite „10 Informatii esentiale despre PNRR” pe Site-ul MFE:
      http://mfe.gov.ro/pnrr/#10

    • Documentul de 154 de pagini este util. Însă mă aștept ca el să fie completat de proiectele frumos structurate în excel cu următoarele câmpuri pe coloane: obiective sutinute/ impactate, indicatori, target-uri (măsoară progresul dpdv cantitativ), milestone-uri (măsoară progresul calitativ), data început, data finalizare, resurse umane alocate / responsabili, cost, descriere impact cu respectarea regulilor din ghid, etc.

      Cei 6 piloni de dezvoltare și criteriile care trebuie bifate în PNRR se găsesc în următorul ghid al Comisiei Europene, publicat în 22.1.2021:

      https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/document_travail_service_part1_v2_en.pdf

      Regulamentul, inclusiv modul de evaluare a proiectelor și de alocare a punctajului (vedeți Anexa 2) poate fi accesat aici: https://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-14310-2020-INIT/en/pdf

      În ianuarie, proiectele României au fost respinse pentru că CE a lansat un nou ghid și noi criterii de evaluare.
      Acum, impresia mea este că cei implicați în schițarea PNRR-ului nu s-au uitat la Regulament (este al-2-lea document) și au analizat doar Ghidul.

    • Intervențiile critice ale doamnei Vălean (pe care le menționați și dvs.) mi se par cel puțin ciudate.

      Recent dumneaei a oferit Ministerului Transporturilor expertiza echipei sale din Brussels.
      Scopul declarat: să-i ajute să acceseze mai ușor fondurile UE pentru PNRR. Mi se pare ironic să vină acum să critice niște activități în care a fost personal implicată.

      Sau poate motivul eșecului este faptul că nu au competențe pe strategie, lucru dovedit de documentul „Sustainable and Smart Mobility Strategy – putting European transport on track for the future” care numai „strategie” nu este, ci doar o listă cu dorințe de „cumpărături”.

      Păi la ce buget are dumneaei și ce echipa își poate permite, să vină numai cu o poveste lungă cu bullet points și niste inițiative generale spuse ca și comenzi, mi se pare mult sub nivelul sub care ar trebui să performeze un comisar.

      Dumneaei are cunostiinte generale bogate, vorbește coerent și fluent în engleză, dar strategia acea pe transporturi publicată pe siteul Comisiei Europene numai strategie nu este și nu a fost creată de experți certificați în strategie. Deci le lipsesc competențe cheie și atunci transferul de bune practici înspre MTI-ul romanesc a fost vitregit din start de probabilitatea de a crea un PNRR de nota 10.

      În final PNRR-ul va fi acceptat si finanțat atât timp cât cei implicați în crearea lui dețin informația completă și iau în considerare ghidurile care trebuie.

      Cu Voiculescu și Năsui experți în economie, Drulă bun la inteligență generală și numere, Ghinea expert în proiecte pe fonduri europene – ar trebui să performeze bine și să facă o echipă coezivă; să se ajute unii pe alții.

  16. Uite documentul: PNRR are 154 de pagini, majoritatea POVESTI, NU Proiecte cu Analize de Costuri, cum Cere Comisia Europeana!
    https://cdn.cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2021/03/fbb96bfc995d7d06e758d714fcf08a90.pdf

    Ce este un Proiect, conform definitiei pe pe Site-ul MFE:
    „Un proiect economic reprezintă un grup de activităţi, relaţionate pentru îndeplinirea unui scop, menit să dea naştere unei noi realităţi economice.
    În accepţiunea Comisiei Europene, proiectul este o succesiune logică de activităţi coordonate şi controlate, de natură diferită, realizată într-o manieră organizată metodic şi progresiv, având constrângeri de TIMP, RESURSE şi COST, destinat obţinerii de noi rezultate, necesare pentru îndeplinirea unor OBIECTIVE clar definite.
    Proiectul poate fi definit prin numai 4 cuvinte: obiective, resurse, activităţi şi rezultate.”

  17. Doamna lili , cu deosebit respect , v-as ruga sa imi spuneti unde ati gasit dvs. programul „Romania educata” . Eu l-am tot cautat sa il lecturez, dar fara succes .