VIDEO Conferință Sierra Quadrant – G4Media: „Jurnal de primar. Cum poți moderniza o comună cu fonduri europene” / Ministrul Marcel Boloș și trei primari discută despre realitatea finanțărilor europene la nivelul comunităților

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, este invitat la conferința „Jurnal de primar. Cum poți moderniza o comună cu fonduri europene” organizată Sierra Quadrant și G4Media, o dezbatere care își propune să abordeze problematica atragerii fondurilor europene la nivelul comunităților și să analizeze cele mai bune politici publice care pot contribui la modernizarea zonei rurale / mic urban din România.

Invitați:

• Marcel BOLOȘ, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene
• Cristian LAZA, primar Sânmartin
• Timotei PĂCURAR, primar Micăsasa,
• Dan LUNGU – coordonatorul Ciugud Smart Village și purtătorul de cuvânt al Primăriei
• Bianca TOMA, director programe la Centrul Român de Politici Europene (CRPE)

Moderator: Cristian PANTAZI, redactor-șef G4Media.ro.

Urmărește live principalele declarații ale invitaților, de la ora 10.00.

Ora 10:15 Marcel Boloș

• România are cele 80 de mld de euro care sunt la dispoziția noastră o parte în 31 august 2026 și cealaltă parte până în 2029
• De multe ori, la nivel european, parcă există o desprindere între ce se dorește la nivel european prin promovarea tranziției verzi, în timp ce la noi localitățile rurale se zbat pentru infrastructura de bază, drumuri, apă, canalizare, care încă pentru România sunt nevoi imediate și pentru aceasta se luptă primarii zi de zi
• Eu sunt susținătorul identificării de oportunități de finanțare pentru ceea ce înseamnă dezvoltarea rurală și am observat două tendințe majore
• Pe de o parte, localitățile limitrofe localităților urbane au perspectiva de a se dezvolta pe termen lung, pentru că fac parte din zonele urban funcționale
• La nivelul regiunii Nord Vest am propus câteva proiecte pilot în comunitățile mici rurale pentru acomodarea cu conceptele noi, precum mobilitate urbană
• A doua tendință este specifică acelor localități care nu se mai regăsesc în zonele de influență a dezvoltării urbane și unde lucrurile sunt mult mai greu de gestionat
• După exemplul pe care îl avem de la Ciugud, am inițiat la nivel național și am pus bazele juridice ale conceptului de Smart Village în care am încercat prin exemple concrete să le deschidem această perspectivă pentru comunitățile rurale pentru a putea gândi proiecte care par un fel de lux pentru actualele condiții, dar în perspectiva unei dezvoltări pe termen lung, digitalizarea va deveni o necesitate și o perspectivă foarte bună pentru modernizarea localităților rurale
• Politica de coeziune e adresabilă mai mult localităților urbane, și fiind între politica agricolă și cea de coeziune comunitățile rurale au dificultăți în a identifica sursele de finanțare în raport de nevoie
• Am participat recent la consiliul de miniștri la nivelul țărilor membre, am avut o întâlnire bilaterală cu ministrul polonez, și ei mi-au dat exemplul PNRR. Practic îi lăsau să acceseze fondurile astfel încât să gândească o abordare integrată. Este un model pe care l-am și pus în discuție la nivel de prim ministru, este relevant în ce privește condițiile de locuire dar și de mobilitate rurală și pentru sprijinul adevărat pentru localitățile rurale
• Poate la renegociere e gândim la o astfel de abordare, este o ordine firească a lucrurilor pentru dezvoltarea primară de bază, să rezolve aceste nevoi, ca primă etapă și după aceea să avem abordarea care ține de celebrele piste de biciclete, care sunt utile dar trebuie să fie o succesiune în dezvoltarea firească
• Și acum în PNRR rețelele de apă și canalizare există pentru localități sub 2000 de locuitori

Marcel Boloș, despre renegocierea PNRR

• Nu avem un calendar fixat, a fost mai mult o discuție legată de prezentarea orientărilor pe care le are comisia
• E limpede că în centru se află independența energetică, pentru care s-a deschis capitolul de renegociere și este problema pe care Comisia încearcă să o rezolve la nivel european
• E limpede că trebuie să pregătim pachetul pentru renegociere în această perioadă
• O renegociere în sine probabil se va derula în toamnă și desigur totul se concentrează pe independența energetică
• Din punctul meu de vedere, securitatea alimentară ar trebui să fie o prioritate și un obiectiv de țară

Ora 10:33 Cristian Laza

• Atunci când lucrezi cu fonduri europene, avem o primă impresie că e mult mai greu. Eu nu aș împărtăși această impresie, pentru că nu îți dă nimeni 10 milioane de euro doar pentru că ești tu băiat frumos
• Nimeni nu cere lucruri anormale, doar să demonstrezi proprietatea și viabilitatea proiectului
• Am accesat 10 milioane de euro pentru reabilitatea a două stațiuni, suntem cu proiectele pe final.
• Ne-am adresat și surselor de finanțare destinate mediului rural, am reabilitat căminele culturale, am construit școli grădinițe
• Sigur, e o monitorizare  mult mai atentă, dar normală și decentă
• Încă de la preluarea funcției, am conștientizat că fondurile europene sunt singura soluție pentru dezvoltarea comunei
• Am înființat un departament pentru fonduri europene, am patru colegi care se ocupă doar de acest aspect
• Colegii mei de multe ori lucrează zi lumină, dar asta e situația, fără muncă e imposibil să realizăm ceva consistent și de durată

Ora 10:38 Timotei Păcurar, primar Micăsasa

• E foarte greu să urnești lucrurile într-o comunitate departe de oraș, unde resursa umană e limitată, unde scoți posturile la concurs și nu vine nimeni la concurs
• E frustrat, împreună cu viceprimarul și încă doi trei oameni trebuie să tragem tare să recuperăm timpul pierdut
• S-au pierdut niște oportunități, vreau să-l felicit pe dl ministru pentru decizia de a renegocia PNRR
• Dacă nu rezolvăm problema de apă, canal în aceste comunități, o să moară. Nu mă încălzesc pistele de biciclete, deși am fost campion național
• Încercăm să reînviem comunitatea din punct de vedere turistic, pe diverse finanțări, castelul Bruckenthal l-am făcut cu voluntari
• La aceste monumente doar le punem în siguranță, pentru reabilitare e nevoie de fonduri și de bani
• Noi nu suntem în aceeași sferă, nu suntem aproape de oraș, și tocmai de aceea vrem să ne inspirăm de la bunele practici din Ciugud, și să folosim ca un avantaj faptul că suntem izolați, nu ca o piedică
• E greu, dar nu ne lăsăm bătuți

Ora 10:44 Dan Lungu, Ciugud

• România are un potențial extraordinar, are o unicitate, este țara cu cea mai mare pondere a populației în zona rurală
• Îndepărtarea de marile orașe aduce dezavantaje continue și direct proporționale cu distanța
• Problema principală este că oamenii s-au săturat să aștepte și migrează în urban, iar satele noastre mor în fiecare zi
• Pentru că nu au condiții, este acel mit că la țară nu se face școală
• Noi am început să lucrăm strategic, pe mai multe direcții. Una dintre direcții a fost Smart Village, care nu înseamnă că vor zbura drone, ci pentru a oferi servicii minime, precum plata electronică
• Conceptul Ciugud Smart School – avem peste 300 de comunități rurale care ni s-au alăturat într-un program de mentorat
• Avem două școli sart în Sibiu, una la Păuca, o comunitate mică, fără multe resurse, foarte departe de centrul urban, care se dezvoltă armonios. Avem a doua școală smart care se va deschide în Hoglilag,, cu peste 80% populație vulnerabilă, și se construiește o școală care este bijuterie, va fi mai tare ca la Ciugud
• E momentul să strângem rândurile, fie ca suntem noi din administrația locală, fie decidenții, astfel încât să gândim strategic dezvoltarea satului
• Trebuie să gândim politici publice, și încet încet să nu lăsăm să moară satele noastre
• Apropierea de Alba Iulia e și o provocare, pentru că riscam să devenim o comună dormitor, și nu ne doream acest lucru. Avem 40 de companii, cu 1000 de locuri de muncă, și lucrăm împreună cu Alba Iulia pentru dezvoltarea strategică
• Recent am depus un proiect pentru ca tot transportul dintre Ciugud și Alba Iulia să fie verde, pe PNRR
• Potrivit studiilor, avem cel mai mare ritm de depopulare în zona rurală
• Altfel, s-ar putea ca satele noastre să aibă infrastructură, dar să nu mai fie oameni care să fie acolo
• În fiecare an, 9 sate din România dispar, potrivit studiilor

Ora 10:55 Bianca Toma

• Satul românesc trebuie să prindă din urmă foarte multe trenuri, dar avem atât de multe modele de bună practică
• În 2013, vorbeam despre bani luați de primării în investiții care nu ne foloseau
• Majoritatea primăriilor se uită către exact banii care le trebuie, participă la toate  negocierile
• Sigur că e și foarte multă politică, ambiții și clientele, dar lucrurile sunt foarte mult schimbate în bine
• Toate aceste bune practici trebuie documentate, puse cap la cap la nivelul ADR-urilor, care primesc puteri sporite, pentru a pune la dispoziția comunităților rurale modele, exemple pe care le pot împrumuta
• Există o altă oportunitate, asistența tehnică poate fi folosită, direct cu Banca Mondială.
• Rămâne, ca întotdeauna, administrația politizată, unde vedem rețelele clientelare, de afaceri.

Ora 11:05 Marcel Boloș

• Înainte de a iniția discuțiile cu CE, trebuie să ne facem noi temele
• Este o renegociere și ajustare a acelor jaloane care din anumite circumstanțe nu mai pot fi realizate
• Când am negociat PNRR aveam o criză medicală, acum avem două crize în paralel, și trebuie să venim cu soluții adecvate pentru dezvoltarea pe termen lung a României
• Grija noastră este ca acești bani să fie utilizați pentru dezvoltarea României
• Am văzut la Ciugud parc industrial, ala trebuie gândit. Cine implementează aceste structuri care conduc la conglomerate de IMM-uri investește în viitor
• Aș dori din tot sufletul ca banii europeni pe care îi avem să plece spre nevoile reale de dezvoltare ale României
• Întâi apă, canalizare, nevoile primare și mai apoi investițiile specifice urbanului
• Deocamdată suntem în perioada de analiză, trebuie să ne raportăm la prevederile și să avem un dialog civilizat cu comisia și să fie poate prima dată când toți ne aliniem la obiective de țară