VIDEO Crin Antonescu: „Nu am avut nicio relație cu Securitatea decât în calitate de umărit” / „Cer CNSAS ca declarația mea să fie făcută publică. Nu am avut altă relație cu Securitatea decât în calitate de victimă”

Candidatul Alianței România Înainte, Crin Antonescu, a susținut, marți, o conferință de presă după ce CNSAS a anunțat că, în anul 1988, acesta a dat o declarație la Securitate despre un coleg profesor. G4Media a transmis LIVE video și text.

• Crin Antonescu, candidatul PSD-PNL-UDMR, a dat o declarație la Securitate în 1988 despre un coleg profesor de la Școala Generală Niculițel (Tulcea), arată Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) în adeverința oficială. Cu toate acestea, CNSAS susține că lui Antonescu nu i se poate atribui calitatea de lucrător sau colaborator al Securității, poliția politică a regimului comunist. Detalii aici.

Crin Antonescu:

Nu am avut nicio relație cu Securitatea decât în calitate de umărit

În 1987 un prieten de-al meu, inginer a plecat îngtr-o excursie în Bulgaria și de acolo a încercat să plece în Austria, nereușind, fiind capturat

La plecare a lăsat câteva obiecte personale la prieteni, toți cei trei am fost chemați la Securitate.

Am dat o declarație, am spus că nu știam ce intenții are, atât și nimic mai mult

Persoana respectivă, în 1988, a avut o nouă tentativă, de data aceasta reușită

Am fost singura persoană care a știut, mi-a lăsat misiunea de a-ianunța părinții

A ajuns în Canada, unde trăiește și azi.

Eu, chemat la securitate în calitate de urmărit și în care nu dau nicio declarație, cer ca această declarație să fie făcută publică, nu am nimic de ascuns.

Nu am avut altă relație cu Securitatea decât în calitate de victimă.

Nu am furnizat niciodată nimănui informații care să dăuneze cuiva. Mai multe de atât, l-am acoperit pe prietenul meu.

A mai fost o încercare a fostului președinte Traian Băsescu, a făcut o aluzie, i-am cerut public să prezinte dovezi, nu le-a produs.

Am senzația că lucrurile nu merg bine pentru unii în campanie dar mă opresc aici.

Nu sunt în posesia acestei declarații. Eu țin minte ce am scris în ea, sunt 37 de ani, dar în mod categoric nimic care să-i dăuneze prietenului meu.

În momentul în care nu există nici cel mai mic element să fiu acuzat de ceva atât de grav, dar când se vehiculează ideea că Antonescu a făcut așa ceva, mi se pare un atac clasic de campanie și încă unul furibund.

Am spus în declarație că-l cunosc pe omul respectiv, că sunt prieten cu el din copilărie, că știam că pleacă în Bulgaria, că nu știam de intenția lui de a pleca ceva mai departe.

Am spus că îl cunosc pe omul bun, că sunt prieten bun în călătorie, că știam că pleacă în Bulgaria într-o excursie, că n-am știu de intențiile lui de a pleca mai departe, că mă număr printre prietenii mei apropiați, că el mi-a povestit că a fost găsit acolo și că la întoarcere – asta au dorit ei să precizez – faptul că nu a fost agresat, că s-au comportat civilizat cu el, că nu cunosc motivele pentru care ar fi trebuit să emigreze, că mi se pare că e într-o stare de deprimare.

În 88 omul a plecat din nou, de data asta pe calea uscatului. Nu voia să-și anunțe părinții înainte, mi-a spus uite plec, am fost lângă el când își pregătea încălțările în care nu știu ce punea să nu-l miroasă grănicerii – și mi-a spus „tu află că eu plec”.

„Dacă nu auzi nimic de mine în două, săptămâni le spui la ai mei „Ștefan a plecat, e în partea cealaltă. Stați liniștiți, când va putea, vă va suna»”.

A venit revoluția, omul trăiește și azi, la Toronto în Canada. Am rămas prieteni foarte buni.

Nu am avut niciodată nume de cod, nefiind colaborator sub nicio formă a Securității, aceea a fost singura mea întâlnire cu Securitatea.

Nu a fost o declarație prea lungă, sunt și eu curios să o văd.

Mi-a spus dl Pantazi că pot să cer o copie, asta o să fac, o pun la dispoziție.

Dacă aș fi avut vreo formă de colaborare cu Securitate, evident că nu aș fi candidat.

Am discutat imediat a doua zi (după ce am dat declarațiile la Securitate) toți prietenii respectivi, că eram un grup de prieteni.

Familia a fost foarte afectată, au aflat că le-a fugit copilul, eu am încercat să-i întăresc. La momentul în care le-am spus, el nu apucase să-și sune părinții.

Nu am avut de suferit, nu am vrut să văd cine ce a declarat.

Sunteți tineri, senzația generală era unanimă că suntem urmăriți. Am stat cu inima strânsă (…) mai mult să nu pățească el ceva, să nu fie prins.

Sigur că am avut o mică teamă ca nu cumva părinții să scape cumva faptul că eu știam, dar cred că nici pe părinți nu i-au mai căutat.

Întrebare: A avut legătură acest episod cu ieșirea dvs din politică acum 10 ani?

Crin Antonescu: Absolut niciuna. Nu aveau cu ce să mă șantajeze, decizia CNSAS e clară și hârtia dacă mi-o vor da, o voi pune la dispoziție.

Întrebare: Mai e ceva ce poate ieși la iveală?

Antonescu: Din punctul meu de vedere, nu a ieșit nimic la iveală.

Nu mă tem și nu am nimic de ascuns.

CNSAS a analizat declarația, a constatat că nu e colaborare cu securitatea ca poliție politică și a dat decizia.

Dacă intrăm și în posesia textului – cred că am dreptul să o public, asta facem.

(Merg la CNSAS) probabil mâine dimineață, că acum au închis.

Eu presupun că și în rândurile trecute această hârtie a apărut și toată lumea a fost de acord că nu e nicio formă de colaborare.

Nu suspectez nicio rea intenție, vreau să ne lămurim, public documentul imediat ce intru în posesia lui.

Nu am nici cel mai mic element pe care să-l ascund măcar la nuanță.