VIDEO Cum a afectat ruperea barajului de la Kahovka Marea Neagră, ce e mit și unde sunt cele mai grave situații/ Specialist: ”Litoralul românesc nu este un paradis, dar din alte cauze”

O analiză a Associated Press, publicată la scurt timp de la ruperea barajului ucrainean de la Kahovka, în contextul războiului, susținea că episodul reprezintă un dezastru pentru mediu care va evolua rapid într-o catastrofă ecologică pe termen lung. De asemenea, Volodimir Zelenski vorbește despre „ecocid” și susține că este vorba de cea mai mare catastrofă de mediu cauzată de om în Europa, în ultimele decenii. Care este impactul asupra mediului în Ucraina? Este afectată de poluare marea din apropierea noastră? Și cum este afectată zona de mare din apropierea barajului? Are Marea Neagră capacitatea de a se „autocurăța”? Și dacă da, despre ce perioadă de timp vorbim?

Ce se întâmplă la ucraineni?

Geologul Adrian Stănică, directorul Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină din România – GeoEcoMar, a explicat pentru G4Media că nimeni nu a putut face măsurători directe complexe, care să analizeze calitatea mediului, în partea de aval de baraj, iar fără aceste măsurători directe nu pot fi făcute niciun fel de analize detaliate:

• ”Putem face doar estimări. Colegii din Odessa au studiat efectele ruperii barajului asupra părții de nord a Mării Negre – dar nici ei nu au încă o imagine complexă și completă. Analizele durează mult timp – și costă. Putem vorbi despre o imagine completă abia atunci când vom putea avea toate datele la dispoziție. Iar pentru acest lucru va mai dura timp”, a explicat specialistul.

Interviul integral, aici:

Stănică arată că, din analiza generală a informațiilor care există, este știut faptul că ruperea barajului a transportat în aval un volum uriaș de aluviuni – cu tot ceea ce conțineau acelea – de la poluanți, materie organică, tot soiul de reziduuri. Iar apa încărcată cu aceste aluviuni a șters în calea sa, pe lângă așezările umane, și o parte importantă a ecosistemelor caracteristice cursului inferior al Niprului, a estuarului său până în Marea Neagră, explică Adrian Stănică:

• ”Astfel încât eu cred că trebuie să vorbim despre sistemul Nipru – Marea Neagră ca un întreg, nu doar de Marea Neagră. În ceea ce privește Niprul – distrugerea a numeroase așezări umane și a ecosistemelor specifice este semnificativă, dar și că intervențiile în aceste zone vor fi foarte complicate. Gândiți-vă că numeroase terenuri minate sunt acum acoperite de strate cu grosime variabilă de praf, nisip și deșeuri. Nimeni nu știe cu exactitate poziția acestor câmpuri de mine și identificarea, deminarea lor și refacerea zonei poate dura decenii”.

În ceea ce privește impactul asupra mediului marin – atunci când unda de șoc a ajuns în Marea Neagră, principalul impact s-a făcut resimțit pe coastele din fața Odesei și zona învecinată, arată directorul GeoEcoMar. Aici au fost aduse de ape volume uriașe de resturi de construcții, resturi de vegetație, cadavre, dar și poluanții acumulați în aluviunile transportate de ape. Din cauza afluxului masiv de apă dulce, apele litorale din zona aceasta de nord au suferit o scădere a salinității de până la trei ori față de valorile normale, conform colegilor din Odessa, mai arată acesta:

• ”Reducerea salinității în această parte a avut un impact negativ major asupra faunei și florei locale, producând mortalitatea a numeroși indivizi. Dar aici vântul a împins aceste ape spre largul Mării Negre, măsurătorile actuale arată o revenire în normal a salinității în aceste părți, iar poluanții transportați de aluviuni au început să se dilueze. Pe termen mai lung este evident că rămân efecte importante: toate aluviunile mai grosiere, resturile de case, vegetația transportate de apele Niprului și sedimentate aici pe fundul mării se vor adăuga poluanților deja existenți din perioadele mai vechi. Este necesară o analiză detaliată a prezenței acestor elemente pe fundul mării și, cel mai probabil, o operațiune de curățare a acestuia. Repet, fără studii detaliate și repetate în zonă este foarte greu să oferim rețete complete. Experiența ne spune însă că efectele cele mai importante rămân localizate aici, în sistemul Nipru – Estuar – Marea sub influența Niprului. Însă pe măsură ce ne îndepărtăm de gurile de vărsare ale Niprului, impactul asupra mediului marin se reduce considerabil, prin diluție”, explică Adrian Stănică.

Cum este afectată Marea Neagră ”a noastră”?

Directorul Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină din România a mai arătat declarat că litoralul românesc este la o distanță considerabilă de gura Niprului, iar între apele care vin din Nord și Constanța, de exemplu, sunt prezente și gurile Dunării:

• ”Dunărea e de 4 ori mai mare decât Niprul, iar jetul său se duce considerabil spre est – sud-est. Iar după explozia barajului, vântul a împins spre largul mării apele din zona Odesei – și mai departe de noi”.

Ce poluează cu adevărat marea noastră?

Adrian Stănică a explicat faptul că litoralul românesc ”nu este un paradis”, mai ales față de acum trei decenii:

• ”Sunt mai multe motive – primul și cel mai important din punct de vedere istoric este legat de falimentul industriilor și agriculturii intensive din perioada comunistă – în aproape tot bazinul Dunării și, la scară mai largă, aproape peste tot în Marea Neagră. Apoi – legislația de mediu europeană are de asemenea un rol important. Cele 2 directive – Directiva Cadru Apă și Directiva Cadru a Mediului Marin – susțin menținerea unui mediu – dacă nu perfect – măcar mult mai curat față de trecut. Dar dacă vechile categorii de poluanți sunt în concentrații semnificativ mai mici, apar acum tipuri noi de poluanți, precum microplasticele și deșeurile urbane în general. În ceea ce privește capacitatea de autocurățare a Mării – există în mod cert o capacitate de regenerare a calității ecosistemelor marine atunci când nu mai sunt supuse presiunilor negative de tot felul – asta dacă nu au fost anterior afectate ireversibil. Iar acest lucru este valabil și în Marea Neagră, ca în întreg Oceanul Planetar. Dar asta nu înseamnă că în unele zone nu rămân poluanți acumulați în sedimente, așa numita poluare istorică”, a mai arătat specialistul.

Cel mai mare ecocid după Cernobîl

Adrian Stănică a explicat faptul că cel mai mare ecocid din Ucraina și din apele sale rămâne, totuși, Cernobîl:

• ”Cea mai mare catastrofă anterioară avusese loc pe timpul URSS tot în Ucraina, e vorba despre accidentul nuclear de la Cernobîl. Neșansa istorică face ca acum să fim martorii unui ecocid tot în țara vecină, în urma invaziei rusești. Evident, impactul războiului asupra oamenilor este dezastruos – și trebuie să ne gândim mereu la acest lucru. Dar și mediul este afectat în toate modurile posibile. Pădurile, zonele naturale, sunt zone de război, iar luptele și exploziile iau vieți și distrug și ecosistemele respective. Toate substanțele explozive, combustibili și alte produse rezultate din ardere poluează aerul, apele de suprafață și cele freatice, în mare scufundarea unor nave are și un impact asupra calității apei, iar exploziile afectează și fauna marină”, a mai spus geologul.

Cât de mult este, deci, afectat mediul acum?

• ”Dar un răspuns cantitativ – cât, cum și pentru cât timp a fost afectată starea mediului în Ucraina – îl putem da doar după sfârșitul războiului”, a conchis Adrian Stănică, directorul Institutului Național de Geologie și Geoecologie Marină din România – GeoEcoMar.

Greenpeace: Consecințe enorme pe Nipru

Cercetările Greenpeace, bazate pe date din satelit, au arătat că după ruperea barajului fost inundate rafinării de petrol, stații de benzină, centrale de cogenerare a energiei termice și electrice și diverse depozite. Toate acestea se adaugă la cel puțin 150 de tone de ulei de motor care ar fi fost eliberat în primele zile ale dezastrului, arată una dintre cele mai importante organizații de protecție a mediului.

• Chiar și cantități mici din aceste substanțe sunt suficiente pentru a contamina solul și apa (…) În special inundarea zonelor industriale poate provoca cea mai mare poluare, care va fi antrenată direct din zonă și spălată în aval, poluând Marea Neagră și zonele de coastă. Consecințele pentru organismele acvatice din rezervorul Kahovka și din râul Nipru vor fi enorme. Acestea vor include prejudicii asupra habitatelor de pești, păsări, amfibieni și animale în general, precum și poluarea corpurilor de apă și a zonelor de coastă și terestre. Acolo unde apa se retrage acum, trebuie să ne așteptăm la o contaminare pe scară largă cu hidrocarburi de uleiuri minerale și hidrocarburi aromatice policiclice. Trebuie examinată, de asemenea, contaminarea cu metale grele. Solurile și corpurile de apă nu vor mai putea fi utilizate pentru producția de alimente sau ca rezervoare de apă potabilă pentru o perioadă lungă de timp dacă nu sunt monitorizate și, dacă este necesar, remediate corespunzător”, a explicat chimistul Manfred Santen, de la Greenpeace Germania.

Cum au evoluat știrile ce au creat îngrijorare pe subiect 

Imediat după distrugerea barajului, reacția Organizației Mondiale a Sănătății a generat îngrijorare în țările de pe traseul unde apele cu încărcătura de poluați, teoretic, ar fi putut ajunge.

• „Împreună cu partenerii, OMS lucrează de urgență la răspunsul umanitar în zonele afectate pentru a răspunde nevoilor de sănătate imediate și continue ale oamenilor. Pe termen scurt, există un risc semnificativ de boli transmise prin apă, cum ar fi holera și tifosul, și de boli transmise de rozătoare, cum ar fi leptospiroza și tularemia. Pe termen mediu și lung, OMS este preocupată de impactul de durată asupra sănătății fizice și mentale a comunităților afectate, de daunele aduse mediului de inundații și de daunele aduse unităților sanitare, care pot reduce accesul la servicii esențiale și specializate, cum ar fi dializa renală și tratamentul cancerului.”, transmitea OMS în data de 13 iunie.

De aici și până la panica privind posibila îmbolnăvire cu holeră, din apa mării, a fost numai un pas. O săptămână mai târziu au circulat știrile legate de bacteria holerei: „În apa Mării Negre, lângă orașul Odesa, a fost depistată bacteria care provoacă holera, dar și alte microorganisme care provoacă infecții intestinale. Cel puțin asta au anunțat autoritățile locale din Ucraina” (Euronews)

De asemenea, și celelalte media au transmis informații similare și explicațiile specialiștilor români:

• „Eu cred că este un lucru bun faptul că Organizația Mondială a Sănătății are o acțiune promptă. Și când spun acest lucru, mă gândesc că, poate, nu a fost la fel de fiecare dată în timpul pandemiei. Viteza de reacție a OMS, acum, este una corectă. Pentru că vorbim despre conflictul din Ucraina, care poate să însemne un risc real pentru boli infecțioase transmisibile, pe care probabil nu ne gândeam că le vom lua în calcul. Și nu vorbim aici doar despre holeră, ci este vorba și despre difterie, poliomielită, hepatita A, tuberculoză. Există astfel de cazuri și există și riscul ca ele să se transmită pentru că știm foarte bine că nu există graniță în fața microorganismelor” (Declarații Dr. Adrian Marinescu, medic primar infecționist și directorul medical al Institutului de Boli Infecțioase Matei Balș – HotNews.ro).

Conspirația holerei făcută în laborator, rostogolită de susținătorii Rusiei în România

O parte din știrile de pe diferite site-uri au folosit titluri precum „Risc de holeră în Marea Neagră”, „Pericol uriaș la Marea Neagră!” , „Îmbăierea ar putea fi interzisă pe litoral” , „Românii renunță la vacanțele de pe litoral de frica holerei”. Au mai existat diverse postări pe Facebook cu imagini legate de obiecte și deșeuri care ar fi ajuns din apele ucrainene, la Sfântu Gheorghe.

Retorica alarmistă despre ”holera din Ucraina” a fost amplificată și dusă chiar la nivel oficial, într-o interpelară parlamentară, de senatoarea Diana Șoșoacă (ex-partidul extremist AUR), care, în 21 iunie, s-a adresat Parlamentului privind situația barajului de la Kahovka. Senatoarea rostogolește în România narativul rusesc, participă la evenimente ale Ambasadei Rusiei (contrar poziției statului român după invadarea Ucrainei) și ventilează teoriile conspirației. Aceasta a vorbit despre epidemia de holeră care:

• ”Ar fi din cauza acestor laboratoarele de ucidere în masă, că așa a apărut și cu covidul, tot într-un laborator făcut cine știe pe unde, că Dumnezeu mai știe cine l-a făcut și pe unde. N-o să cred în viața mea toate minciunile pe care le spun ei și le dau ca oficiale. Holera a venit tot de-acolo”, a declarat Șoșoacă într-o emisiune online rostogolită pe rețelele de socializare.

În același timp, G4Media a publicat un interviu cu un medic specialist care a respins ipoteza conform căreia litoralul românesc ar putea fi infestat cu holeră ca urmare a ruperii barajului de la Kahovka (Ucraina), chiar și în situația în care cadavre sau alte resturi ar ajunge la mal. (Medicul constănțean Sorin Rugină, specializat în boli infecțioase și epidemiologie).