VIDEO Cum ar putea învățământul dual să rezolve criza forței de muncă/ Expert: „Cam toate țările din Europa de Vest au forme de educație în care învățarea la locul de muncă joacă un rol foarte important”

Un sistem prin care companiile (și totodată viitorii angajatori) participă la instruire practică a elevilor din liceele tehnologice, iar elevii ajung să petreacă până la jumătate din timpul de învățare la locul de muncă – așa poate fi descris pe scurt sistemul de învățământ dual care se aplică deocamdată în proporție mică în România.

Nu este străin faptul că piața muncii nu este una foarte stabilă în acest moment și că tinerii se feresc de „meseriile” clasice și se îndreaptă mai mult spre joburi de birou ce implică mai puțină muncă fizică. În cadrul conferinței „Transformarea învățământului dual – de la reforma în educație până la realitatea de pe piața muncii ” organizată recent de Centrul Român de Politici Europene s-a discutat despre cum învățământul dual poate fi o soluție pentru această problemă.

Alexandra Popa, director executiv CRPE a explicat detalii pentru ENTR/G4Media. „Cam toate țările din Europa de Vest au forme de învățământ în care această învățare la locul de muncă joacă un rol foarte important”, spune aceasta.

Un astfel de sistem vine și cu provocări când vine vorba de implementare, provocări ce au fost discutate pe parcursul conferinței, iar acestea ar fi la nivel de coordonare, la nivel de dotări, lipsa specialiștilor, precum și orientarea și consilerea în carieră „extrem de precare”, mai spune reprezentanta CRPE.

Cum ne comparăm cu alte țări din UE? România alocă cei mai puțini bani pe cap de elev care studiază în învățământul profesional și tehnologic (IPT), de peste 10 ori mai puțin decât media europeană, arată un studiu publicat de același think-tank, in februarie 2022,  informațiile fiind încă actuale. Conform datelor studiu, doar 10% dintre elevii români au acces la experiențe de învățare la locul de muncă, prin comparație cu media de 61% a elevilor din învățământul tehnologic din statele Uniunii Europene.

Alte provocări care au mai fost constatate în România se referă la dotările disponibile în liceele tehnologice, iar cel mai mult iese în evidență „slaba corelare a conținutului educațional educațional cu nevoile agenților economici”.

Aceste provocări atrag și soluții, iar pe parcursul conferinței din luna septembrie s-au prezentat câteva soluții ce pot avea efect direct asupra elevilor, a părinților sau a agenților economici. Elevii ar putea fi mai bine „responsabilizați cu privire la investiția agentului economic în formarea lor profesională”, iar pentru agenții economici se recomandă „asigurarea unui sistem de monitorizare a calității formării profesionale”. În cazul părinților care, în cele mai multe situații, ei sunt cei care iau decizia alegerii liceului, e nevoie de o „promovare mai intensă a învățământului profesional și tehnologic”

Toate astea vin în contextul în care „o anchetă realizată în 2020 în rândul liceelor agricole de CRPE pe un eșantion de 49 de licee agricole a arătat că 37% dintre acestea evaluează oportunitățile de practică de specialitate derulată de elevi la agenții economici ca fiind insuficiente sau aproape inexistente, cu mai puțin de jumătate din necesarul de practică acoperit.” așa cum se arată într-un comunicat al CRPE preluat de EduPedu.ro.

Raportul CRPE arată că elevii care au beneficiat de instruire practică în cursul unor stagii, perioade de ucenicie sau în alte forme de învățare la locul de muncă își găsesc mult mai ușor un loc de muncă, în medie într-un interval de mai puțin de două luni, comparativ cu peste 20 de luni în cazul absolvenților care s-au pregătit exclusiv în școală relatează în continuare EduPedu.

De asemenea, așa cum ne-a precizat și Alexandra în interviu, elevii care fac practică în cadrul unor firme au posibilitatea de a rămâne angajați în acele firme „după ce primesc certificatul de competențe profesionale”. Acest lucru ar putea micșora considerabil „gaura” existentă acum în mediul profesional despre care se crede că va ajunge „probabil jumătate de milion de locuri de muncă pe care nu va avea cine să le ocupe, până în 2026.” conform EduPedu care-l citează pe Alex Milcev, Membru al Consiliului Director al AmCham.

Aceste aspecte vor impacta negativ PIB-ul României și piața forței de muncă, iar implementarea unui sistem competent de învățământ dual ar putea veni în întâmpinarea acestora. Momentan în România acest sistem este prezent în două orașe – Reșița și Piatra Neamț – iar situația, conform raportului final al conferinței, arată cam așa:

În Reșița principala provocacea cea mai mare o reprezintă populația școlară care e în scădere dramatică. Apoi apare preferința elevilor pentru filiera teoretică în detrimentul filierei tehnologice, precum și risipa ofertei școlare ce vine la pachet cu lipsa de resurse.

Principalul atu, însă, este reprezentat de cererea mare și sprijinul din partea agenților economici. O serie de facilități precum bursa RePOP, pachetul atractiv pentru elevi sunt menite să încurajeze elevii să opteze pentru acest tip de învățământ.

În Piatra Neamț provocarea o reprezintă pierderea a 30% din populația activă în ultimii 10 ani, alături de populația școlară care a scăzut cu 50% în ultimii 20 de ani.

În această zonă elevii sunt mai atrași de domeniul serviciilor (bucătar, ospătar, domeniul hotelier) în detrimentul meseriilor tehnice (electrician, sudor, mecanic) unde există o nevoie mult mai mare.

Principalii factori de dezvoltare a învățământului dual, dar și provocările asociate, au fost discutați în cadrul conferinței. Aceste provocări includ coordonarea, dotarea școlilor, lipsa specialiștilor și orientarea precară în carieră.

Astfel, implementarea învățământului dual în România poate reprezenta o soluție viabilă pentru a face față provocărilor legate de piața muncii și poate contribui la o mai bună pregătire a tinerilor pentru cariere de succes în domeniile tehnice.

Foto: Thomas Reimer | Dreamstime.com