VIDEO Cum cred tinerii din Europa că putem combate criza climatică? Noile generații și implicarea politică, în perspectiva a două activiste de mediu

Încălzirea globală și sustenabilitatea sunt, din multe puncte de vedere, considerate probleme ale generațiilor tinere, generații care vor trebui să înfrunte o lume în care efectele schimbării climei devin din ce în ce mai evidente. Din fericire, acest lucru se reflectă și în interesul sporit al tinerilor față de politicile axate pe protejarea mediului înconjurător. 

Totuși, unul dintre cele mai mari obstacole în rezolvarea acestor probleme este uneori lipsa de implicare și alteori lipsa puterii politice a tinerilor, iar în unele cazuri ambele. Aceste provocări nu sunt însă specifice doar României. Elena-Alexandra Miron (Ambasador al Tineretului pentru Dezvoltare Durabilă, guvernul României și Sophie Wiegand (Membru al Consiliului de Administrație al ONG-ului Generation Climate Europe) au dezbătut în jurul acestor obstacole în cadrul evenimentului: “Cum combatem criza climatică: perspectiva tinerilor europeni”, organizat de Centrul Român de Politici Europene.

Elena a abordat în special situația tinerilor români, în vreme ce Sophie a pus problema în perspectivă europeană, însă ambele tinere au pornit de la aceeași premisă: Deși au un interes direct în politicile de mediu, tinerii nu sunt suficient de implicați în dezbaterile purtate pe acest subiect. 

„Implicarea tinerilor în sustenabilitate și în domeniul ce ține de schimbările climatice în momentul de față este foarte mic în România. Nu avem neapărat neapărat un consiliu specific, intern, guvernamental, care să ne poată oferi oportunitatea de a vorbi cu decidenții”, explică Elena, cu mențiunea că lipsa unui asemenea mecanism constant de comunicare reprezintă un obstacol semnificativ pentru abordarea schimbărilor climatice, chiar dacă educația și nivelul de interes din partea societății civile sunt în creștere.

Alte state încearcă deja să găsească soluții pentru această problemă – Guvernul australian, spre exemplu, a creat așa numitul „Youth Steering Committee”, un comitet cu scop consultativ format din 15 membri cu vârstele cuprinse între 13-24 de ani. Comitetul colaborează direct cu Ministerul Tineretului (parte a Departamentului de Educație al Australiei) și menține legătura între guvern și tinerii din întreaga țară. 

Trebuie menționat totuși că situația României nu este unică în această privință. Comisia Europeană a publicat, în 2019, o listă a țărilor în care exista consilii ale tineretului, adică “organisme reprezentative care contribuie, cu rol consultativ, la dezbaterea și definirea politicilor de tineret”. Astfel de organizații există în aproape toate țările de pe continent, dar numai în jumătate din ele, cum ar fi Germania, Italia, Portugalia, etc, înființarea, rolul și componența lor sunt definite prin lege. Dintre aceste cazuri, numai câteva consilii se află sub autoritatea directă a unui minister guvernamental. 

În acest context, Sophie Wiegand punctează faptul că “tinerii au nevoie și merită procese structurale specifice pentru a fi implicați în procesul de luare a deciziilor, fie că este vorba despre climă sau ceva mai general”.

În opinia tinerei activiste, faptul că tinerii nu sunt proporțional reprezentați în structuri precum Parlamentul European este unul din motivele principale pentru care problemele de mediu sunt care îi interesează sunt deseori “scoase de pe ordinea de zi”.

Mai mult decât atât, ea amintește și faptul că la momentul actual, lipsa unui cadru instituțional solid face ca multe dintre dialogurile purtate între tineri și autorități să rămână doar la stadiul de discuție, fără acțiuni concrete. 

Astfel, reprezentanta GCE expune trei principii de bază care ar trebui respectate pentru a spori implicarea tinerilor în procesul de luare a deciziilor la nivel european: 

• Longevitate: implicarea tinerilor trebuie să fie regulată și de lungă durată, schimbul de informații trebuie să fie constant;
• Structură: contribuțiile tinerilor și rezultatele concrete ale acestora trebuie să fie clar definite și structurate;
• Diversitate: trebuie să fie luat în calcul faptul că tinerii sunt un grup vast și divers, iar eforturile trebuie făcute la nivel general pentru a include cât mai mulți tineri cu putință, chiar și pe cei mai puțin informați despre problemele de mediu; 

Deși, în cuvintele Elenei, tinerii români nu au fost încă nevoiți să se confrunte cu consecințele schimbărilor climatice, atitudinea abordată trebuie să fie una similară: „Chestiunea cea mai importantă, cred că, este să privim cumva această problematică ca fiind oportunitatea de a găsi soluții, soluții stabile, soluții mult mai bine puse la punct, mult mai gândite, pentru generațiile care urmează”.

În ceea ce privește nivelul de implicare în politică al generațiilor mai tinere, există și anumite trenduri pozitive. Un studiu realizat de centrul ce cercetare al Universității Tufts, din Statele Unite, a arătat că în timpul alegerilor de mijloc de mandat din Statele Unite, tinerii din Generația Z, mai precis cei cu vârstele cuprinse între 18 și 24 de ani, au avut o prezență la vot de 28.4% – primele alegeri importante în care Generația Z a reprezentat majoritatea votanților tineri, iar prezența lor a fost mai ridicată decât cea pe care au avut-o generațiile trecute în tinerețe.

În Europa, tinerii au început să voteze în proporții chiar mai mari în ultimii ani, potrivit Comisiei Europene. Datele publicate de instituție arată că în perioada 2009 – 2019, procentul tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani care au votat în alegerile europene a crescut de la 28% la 42%. 

Parlamentul European specifică că 50.6% din cetățenii europeni au votat în cadrul alegerilor parlamentare din 2019: cea mai mare prezență la vot din 1994, iar acest record se datorează în mare parte votanților tineri. 

Această creștere coincide cu o creștere în importanța pe care oamenii o atribuie schimbării climatice. În 2021, scrie The Guardian, ONU a desfășurat unul dintre cele mai mari sondaje pe tema schimbărilor climatice. Peste 1,2 milioane de oameni din 50 de țări au luat parte la sondaj, iar rezultatele arată că, în vreme ce oamenii din toate grupele de vârstă sunt de părere că ne aflăm într-o “criză climatică”, acest procent ajunge la 69% în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani. 

Desigur, aceste trenduri nu au întotdeauna efectul așteptat la nivel decizional, iar un exemplu recent este cel al Marii Britanii. Guvernul premierului Rishi Sunak a luat recent hotărârea controversată de a amână termenii limită pentru unele din cele mai mari inițiative verzi ale țării, cum ar fi interzicerea vânzării de mașini noi cu diesel și cu benzină după 2035, scrie BBC.

În speță similară, guvernul polonez a depus vara aceasta contestații legale împotriva mai multor politici de mediu ale Uniunii Europene, printre care interzicerea vânzării mașinilor care funcționează pe bază de petrol, cu motivația că aceste măsuri îi amenință siguranța energetică, scrie Euronews.

În ciuda progresului înregistrat în combaterea schimbărilor climatice și a interesului arătat de tinerii din Europa, și nu numai, problema rămâne totuși una complicată și dificil de rezolvat pe termen lung.